Cum ajung drogurile în România. Fenomenul traficului de stupefiante a explodat în ultimii ani – raport DIICOT

În ultimii 15 ani, cazurile de trafic de droguri investigate de procurori au crescut de aproape 6 ori, iar România a devenit o piață de consum, conectată la rețele europene de distribuție, informează DIICOT în raportul său de activitate.

În 2025, în România au fost capturate peste 3,1 tone de droguri, dintre care:

• 1,09 tone de droguri de mare risc;
• 2,01 tone de droguri de risc (dintre care 1,96 tone de canabis).

Cum ajung drogurile în România

Acestea au fost introduse în țară pe „rute comerciale legale”, în special prin servicii de curierat internaţional sau prin „intermediari care exploatează mobilitatea ridicată din spaţiul comunitar”, arată raportul procurorilor DIICOT.

„Un element important identificat îl reprezintă caracterul transnațional al aprovizionării, astfel că România, prin marile sale municipii, nu mai este doar un spațiu de tranzit, ci și o piață de consum emergentă, conectată la rețele europene de distribuție a drogurilor, de unde sunt realizate importurile de droguri sau de substanțe psihoactive noi prin rute comerciale legale”, mai scrie în raport. 

În 2025, au fost trimiși în judecată mai mulți traficanți de droguri care foloseau colete aparent obișnuite, pentru a transporta drogurile. 

„Acest tip de operare confirmă migrarea traficului de droguri sau substanțe psihoactive, dintr-o activitate complet clandestină într-o activitate care interferează și utilizează logistic infrastructura economică legală”, arată DIICOT.

Rețelele mici de distribuție

O altă caracteristică este faptul că rețelele de distribuție s-au fragmentat în rețele locale, în special în orașele unde există centre universitare.

„La nivelul național, cu precădere în orașele cu centre universitare, se remarcă fragmentarea și flexibilizarea rețelelor de distribuție. Se poate observa și fenomenul vârstei consumatorului de substanțe interzise, elevi de liceu ajungând să achiziționeze astfel de droguri, motiv pentru care, ca măsură de prevenție, s-a încheiat, cel puțin pentru municipiul București, un acord de colaborare cu Inspectoratul Școlar în care procurori specializați din cadrul direcției vor participa la întâlniri formale în care vor prezenta elevilor riscurile la care se expun, atât din punct de vedere legal, cât și repercusiunile asupra sănătății, prin consumul/traficul de droguri”, mai arată DIICOT.

Deși canabisul rămâne substanța cea mai răspândită, datele din 2025 indică o creștere a circulației drogurilor de mare risc, dar mai ales a substanțelor psihoactive noi. Au fost, de asemenea, semnalate cazuri de combinații de substanțe psihoactive noi comercializate ca fiind cocaină sau MDMA.

Cazurile de trafic de droguri, de 6 ori mai multe în ultimii 15 ani

În 2010, parchetele din toată țara aveau de soluționat 6.023 de cauze de trafic de droguri. 15 ani mai târziu, în 2025, cifra este de 6 ori mai mare și ajunge până la 37.419, potrivit raportului DIICOT.

În cursul anului 2025, din cele 14.555 cauze de soluționat ce aveau ca obiect infracțiuni din sfera traficului de droguri, au fost soluționate 5.776 de cauze față de 3.309 cauze soluționate în 2024. Cifrele reprezintă o creştere cu 74,55%  a cauzelor soluționate. 

Creșterea nu este observată doar în România. La nivel mondial, piața drogurilor continuă să se extindă, alimentată fiind de supraproducție, de diversificarea substanțelor și adaptabilitatea rețelelor criminale. 

Conform World Drug Report 2025, peste 316 milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an. Același raport, arată că Vestul Europei este suprasaturat, iar cocaina este disponibilă la niveluri record, cu capturi de peste 120 tone în Belgia și 60 tone în Olanda. Europa de Est prezintă o creștere lentă, dar constantă, a răspândirii consumului. 

Tinerii din România, Polonia și Bulgaria sunt tot mai expuși la substanțe psihoactive noi, acestea fiind distribuite într-o proporție semnificativă cu ajutorul unor canale digitale (Telegram, Signal) și ambalate în forme înșelătoare, adesea ca suplimente sau produse aparent „legale”.

„Eforturile procurorilor DIICOT s-au concentrat în acest an pe combaterea eficientă a fenomenului consumului şi traficului de droguri, având în vedere că peste 77% din cauzele de soluționat le-au reprezentat cauzele având acest obiect, fiind soluţionate cu peste 27% mai multe dosare ca în anul precedent”, scrie DIICOT.

„Reprimarea nu poate reduce structural cererea de droguri”

Din numărul cauzelor de soluționat, ponderea cea mai mare au avut-o cauzele ce aveau ca obiect traficul de droguri (77,51% – 37.149 cauze, din 48.279), urmată de cauzele de infracțiuni informatice (15,20% – 7.340 cauze) și de cauzele de trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile (3,22% – 1.554 cauze).

Cu toate acestea, DIICOT subliniază că o abordare bazată exclusiv pe pedepsirea traficului de droguri este insuficientă pentru a combate acest fenomen.

„Deși necesară, reprimarea nu poate reduce structural cererea de droguri în situația în care cazuistica reflectă transformări profunde ale criminalității din mediul urban: transnaționalizare, digitalizare și adaptabilitate organizațională, astfel că obiectivele unor politici antidrog într-un astfel de areal depind de capacitatea congruentă a autorităților statului, după competență, precum și a societății de a depăși paradigma strict represivă și de a adopta o strategie coerentă, care să trateze traficul de droguri simultan ca problemă juridică, socială și de sănătate publică”, explică procurorii.