Cum ar putea plati Primaria Capitalei firmei ENEL 25 milioane euro pentru stalpii de iluminat public fiindca a uitat sa faca demersurile necesare inainte de 2006 pentru a-i prelua gratuit

Primaria Capitalei ar putea plati circa 25 milioane de euro firmei Enel Distributie Muntenia pentru a primi inapoi o parte din reteaua de iluminat public stradal ce a trecut in patrimoniul companiei odata cu privatizarea Electrica Muntenia Sud, in 2006-2008. Municipalitatea trebuie sa plateasca aceasta suma deoarece inainte de privatizare nu a facut demersurile necesare pentru a-si trece in patrimoniu, de la compania de stat, reteaua aferenta sistemului de iluminat public (stalpii de iluminat public de pe strada si reteaua de alimentare). In prezent, Primaria Capitalei detine circa 52% dintre stalpii de iluminat public din Bucuresti, iar restul de 47% apartine Enel. Pe langa pretul de achizitionare a retelei, municipalitatea trebuie sa mai plateasca 100 de milioane de euro pentru modernizarea retelei care acum apartine Enel deoarece echipamentul este invechit, iar multe strazi din Bucuresti sunt in bezna din aceasta cauza.

Inca din 2009, Primaria Capitalei a cerut Enel transferarea retelei publice de iluminat stradal. Prin Dispozitia Primarului General nr. 893/2009 s-a infiintat o comisie de negociere care sa stabileasca conditiile in care va fi transferata reteaua.

„In cadrul intalnirilor de lucru ale Comisiei s-au analizat posibilitatile de preluare a retelei si s-au constituit echipe pentru inventarierea fizica pe teren. In ceea ce priveste despagubirea, Comisia a considerat ca sistemul de iluminat este invechit si nu prezinta siguranta in exploatare, fapt pentru care ar trebui preluat cu titlu gratuit mai cu seama ca necesita investitii de peste 100.000.000 euro, iar Enel Distributie Muntenia SA a considerat sistemul de iluminat public activ in patrimoniul sau cu o valoare de cca. 25.000.000 euro, suma avansata verbal de catre reprezentantii Enel Distributie Muntenia SA. Aceasta suma reprezinta, in opinia distribuitorului de energie, justa despagubire asa cum este prevazut in art. 43 din legea mai sus amintita. Este de mentionat faptul ca, ulterior, solicitarea nu a fost consfintita printr-un document scris, asa cum se stabilise in cadrul discutiilor intre cele doua parti”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Sistemul de iluminat public din Bucuresti este alcatuit din reteaua de distributie (firele ingropate), stalpii de iluminat si punctele luminoase (becurile de pe stalpi). Acest sistem are mai multi proprietari: becurile apartin Primariei Capitalei, stalpii apartin Primariei si ENEL, la fel si reteaua.

In prezent, Primaria Capitalei detine circa 52% dintre stalpii de iluminat public din Bucuresti, iar restul de 47% apartine ENEL. In cazul retelei de distributie, 67% apartine ENEL, iar restul municipalitatii.

„In total, in Capitala sunt circa 120.000 de puncte luminoase. Dintre acestea 115.195 sunt gestionate de Primaria Capitalei prin Luxten. Stalpii de iluminat nu ne apartin insa in integralitate. Din cei 92.017 de stalpi, 47% apartin ENEL, 41% apartin municipalitatii, 11% RATB (regie in subordinea Primariei Capitalei) si 1% Romtelecom. In ceea ce priveste reteaua subterana, din cei 3.766 km de cabluri, 67% apartin ENEL, iar restul municipalitatii”, se arata in raspunsul trimis de municipalitate catre HotNews.ro.

Sistemul de iluminat public a ajuns sa aiba mai multi proprietari din cauza unor „erori” administrative. „Iluminatul public a fost asigurat in epoca comunista de catre furnizorul de energie electrica. Dupa revolutie, din nevoia de a moderniza acest sistem – trebuie mentionat ca inainte de ’90 becurile pe strada erau foarte rare fiind zone intregi neiluminate – Primaria Capitalei a decis sa delege gestionarea sistemului public de iluminat unui operator privat care sa poata finanta investitiile care erau necesare pentru extinderea si modernizarea retelei. In 1997, in urma unei licitatii publice a fost desemnat ca operator al acestui serviciu societatea Luxten. Prin contractul de delegare de gestiune Luxten a primit insa numai punctele luminoase (n.r. – palariile cu becuri de pe stalpi), nu si stalpii de iluminat si reteaua. Pe langa intretinerea punctelor luminoase, Luxten si-a luat si obligatia de a extinde sitemul de iluminat public, in sensul de a monta becuri acolo unde nu sunt si stalpi. In perioada 1998-2004 Luxten a facut aceste investitii, acordand municipalitatii un imprumut pe 15 ani pe care municipalitatea urma sa-l plateasca in rate. Pe masura ce aceste investitii au fost facute, ele au intrat in patrimoniul municipalitatii, de aceea astazi o parte dintre stalpi si reteaua subterana ne apartin”, au explicat in 2012 pentru HotNews.ro reprezentantii Directiei Utilitati din cadrul Primariei Capitalei.

Daca pana in 2008 cand s-a privatizat Electrica Muntenia Sud faptul ca reteaua de iluminat si stalpii nu apartinea municipalitatii nu a reprezentat o problema – proprietar fiind statul roman – dupa privatizare situatia s-a schimbat. „Inainte ca Electrica Muntenia Sud sa se privatizeze, Primaria trebuia sa preia reteau subterana si stalpii de la aceasta, lucru care nu s-a intamplat, nu se stie din ce motive. Acum suntem in negocieri pentru a cumpara de la ENEL reteaua de iluminat public stradal care a trecut o data cu privatizarea in patrimoniul lor”, declarau reprezentantii Directiei de Utilitati din cadrul Primariei Capitalei in 2012.

Municipalitatea se plange ca ENEL a investit foarte putin in partea de retea care ii apartine, aceasta fiind foarte degradata. „Mentionam ca starea de uzura a stalpilor cat si a retelelor apartinand ENEL este avansata, investitiile ENEL in sistemul de iluminat public in ultimii 20 de ani au fost minime precum si faptul ca majoritatea echipamentelor apartinand ENEL sunt amortizate in proportie de 100%”, se mai arata in raspunsul trimis in 2012 de municipalitate catre HotNews.ro.

Contactati de HotNews.ro, in 2012, reprezentantii companiei ENEL au declarat ca deocamdata inventariaza reteaua si calculeaza valoarea acesteia. „In momentul preluarii retelei de electricitate din Bucuresti de catre Enel (in cursul anului 2008), nu exista in evidentele fostei Electrica Muntenia Sud o inventariere clara si riguroasa a instalatiilor de iluminat public. Astfel, intr-o prima etapa a fost necesara realizarea unei astfel de analize. Pasul urmator, in desfasurare in acest moment, este realizarea unei analize tehnico – financiare pentru a stabili valoarea acestor instalatii ce trebuie transmise in proprietatea Primariei Capitalei. Tinem legatura cu Directia de Utilitati Publice, pe care am informat-o de demersurile noastre”, se arata in raspunsul trimis catre HotNews.ro.

HotNew.ro a solicitat Enel si acum informatii despre acest subiect insa pana la data publicarii articolului nu am primit un raspuns.

Despre Enel

Enel (companie italiana) detine 64,4% din actiunile Electrica Muntenia Sud, Fondul Proprietatea – 12%, Electrica SA – 23,6%. Enel a platit pentru pachetul de actiuni suma de aproximativ 820 milioane euro.

Privatizarea Enel a inceput in 2006 cand Enel a castigat licitatia pentru achizitionarea Electrica Muntenia Sud. Procesul de achizitionare s-a finalizat in 2008.

Pe piata romaneasca, Enel are circa 2,7 milioane clienti, 90.000 km de retea si aproximativ 4.000 de angajati. Prin achizitia Muntenia Sud, in iunie 2008 Enel si-a dublat volumul operatiunilor, atingand astfel o cota de piata de circa 30% in sectorul distributiei de energie electrica.

Incepand cu 2005, cand compania a intrat pe piata din Romania si pana la sfarsitul anului 2009, Enel sustine ca a investit in Romania 328 milioane de euro, suma directionata indeosebi catre imbunatatirea si modernizarea retelei.

Investitiile ENEL cercetate de DNA

Procurorii DNA cerceteaza printre altele, in dosarul „ANRE-ENEL- Electroalfa”, daca investitiile asumate de Enel prin contractul de privatizare au fost realizate.

In referatul procurorilor se arata ca ENEL MUNTENIA SUD s-a angajat sa faca investitii in valoare de 220 milioane de euro in perioada 2009-2011 (2009 – 40 mil. euro, 2010 ￢ 80 mil. euro, 2011 ￢ 100 mil. euro).

Mai mult, procurorii sustin ca ENEL MUNTENIA SUD nu a respectat obligatiile de investitii, cu acordul tacit al autoritatilor romane din cadrul A.N.R.E., investitiile partiale raportate fiind acceptate, fara procedurile de verificare si control din partea reprezentantilor ANRE, in schimbul unor sume de bani date cu titlu de mita persoanelor din comisiile de control si receptie. Neasumarea obligatiilor de investitii a fost constatata in anul 2012 de Curtea de Conturi a Romaniei.

Din cauza neindeplinirii obligatiilor din contractele de privatizare a companiilor de distributie, ENEL a ajuns cu Electrica la Curtea de Arbitraj de la Paris. Decizia Curtii de Arbitraj a fost anul trecut in noiembrie favorabila Enel, in cazul Banat si Dobrogea. Insa urmeaza sa se judeze pe cazul cel mai important si mai dificil, cel al privatizarii Electrica Muntenia Sud. Pentru incalcarea clauzelor Contractului de Privatizare al Electrica Muntenia Sud de catre Enel, pretentile sunt de 834.211.723 euro, la care se adauga suma de 378.609.380 lei.

HotNews.ro a aratat in 2010 cum au ajuns consumatorii sa plateasca investitiile nerealizate ale ENEL.

Cum ar putea plati Primaria Capitalei firmei ENEL 25 milioane euro pentru stalpii de iluminat public fiindca a uitat sa faca demersurile necesare inainte de 2006 pentru a-i prelua gratuit

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”