Cum arată bugetul serviciilor de informații într-o economie de frontieră. Bani mai mulți pentru SRI, mai puțini pentru SIE
Serviciul Român de Informații propune pentru anul 2026 un buget de aproximativ 5,20 miliarde lei, cu 13-14% mai mult față de anul trecut, potrivit documentului de fundamentare al instituției. Este cel mai mare buget alocat unui serviciu de informații din România.
Comparativ cu execuția preliminară din 2025 (aprox. 4,57 miliarde lei), bugetul crește cu circa 13–14%, reflectând atât creșterea cheltuielilor de personal, cât și „investițiile în infrastructură tehnologică și securitate cibernetică”.
Cum sunt împărțiți banii la SRI
- Cheltuieli de personal – aproximativ 2,47 miliarde lei
Cea mai mare parte din buget merge către salarii și alte drepturi ale personalului.
Acestea reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total al instituției.
- Bunuri și servicii – aproximativ 302 milioane lei
Această categorie include: funcționarea structurilor operative, echipamente și mentenanță tehnică, comunicații și IT, llogistică și servicii operative.
- Investiții și cheltuieli de capital – aproximativ 254 milioane lei
Sunt bani pentru modernizarea infrastructurii, echipamente tehnice, dezvoltarea sistemelor informatice și de comunicații.
- Proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR – peste 1,23 miliarde lei
O componentă importantă este finanțarea pentru proiecte tehnologice, inclusiv securitate cibernetică, protecția infrastructurilor IT critice, modernizarea sistemelor informatice ale statului.
Un proiect major vizează protecția cibernetică a infrastructurilor publice și private critice, realizată prin tehnologii inteligente.
Ce vrea să facă SRI cu banii (priorități)
Bugetul este legat de obiectivele Strategiei Naționale de Apărare 2025–2030. Principalele direcții sunt legate de combaterea spionajului și amenințărilor hibride, prevenirea terorismului, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, combaterea crimei organizate și a evaziunii transfrontaliere și protejarea securității economice și energetice a României.
Documentul arată că prioritățile SRI sunt influențate de războiul din Ucraina, poziția României pe flancul estic NATO și de creșterea amenințărilor cibernetice și hibride.
Pe scurt, bugetul SRI pentru 2026 arată trei lucruri:
- Crește finanțarea serviciilor de informații într-un context geopolitic tensionat.
- Salariile și personalul rămân principala cheltuială.
- Investițiile tehnologice (cyber și IT) devin tot mai importante.
- Creditele bugetare propuse pentru 2026 sunt de aproximativ 4,8 miliarde lei, din care peste 4,6 miliarde lei pe capitolul „Ordine publică și siguranță națională”.
- Proiectele cu finanțare din fonduri externe (FEDR, Fond de Coeziune, PNRR, Fond de modernizare, Fond pentru Securitate Internă) însumează peste 1,3 miliarde lei credite bugetare, dar mare parte sunt investiții multi‑anuale în derulare.
Serviciul de Informații Externe (SIE)
Serviciul de Informații Externe (SIE) propune pentru anul 2026 un buget de peste 812,5 milioane de lei, în creștere cu 0,85% față de execuția preliminată din anul 2025.
- credite bugetare: peste 812,5 milioane de lei, în creștere cu 0,85%
- credite de angajament: peste 762,5 milioane de lei, în scădere cu 13,8%
Serviciul de Protecție și Pază (SPP)
Serviciul de Protecție și Pază (SPP) are propus un buget de 408,8 milioane de lei pentru acest an, în scădere cu 9,2% față de execuția preliminată din 2025.
- credite bugetare: peste 408,9 milioane de lei, în scădere cu 9,2%
- credite de angajament: peste 415,4 milioane de lei, în creștere cu 4,7%
Serviciul de telecomunicații Speciale (STS)
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) propune pentru acest an un buget de peste 1,5 miliarde de lei, în scădere cu 29,3% față de execuția preliminată din anul anterior.
- credite bugetare: de peste 1,5 miliarde de lei, în scădere cu 29,3%
- credite de angajament: de peste 1,6 miliarde de lei, în scădere cu 16,1%