Cum arată lista posturilor vacante din instituțiile de stat – document / Ministrul Finanțelor: Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici

Coaliția anunța că a decis să desființeze 200.000 de posturi vacante din instituțiile de stat. Potrivit ultimul bilanț din iunie 2023 al Ministerului Finanțelor, aparatul bugetar are 1.284.199 de posturi, dintre care 204.468 sunt locuri vacante. „Acesta este cu adevărat momentul de răscruce pentru România şi, a spus domnul prim-ministru, să avem mai puţini şefi la bani. Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite”, a declarat, joi, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Pe lista Ministerului Finanțelor numărul posturilor vacante din aparatul administrativ al statului este de 202.576 de posturi, dintre care 102.019 posturi sunt în administrația centrală și alte 100.557 sunt în administrația publică locală. Informația a fost publicată inițial de Digi24.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, din cele 102.019 posturi vacante din administrația centrală, 59.574 de posturi se află în instituțiile finanțate integral din bugetul de stat. Printre instituțiile cu cele mai multe posturi vacante se numără de departe Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Unde sunt cele mai multe posturi vacante în instituțiile statului:

• Ministerul Apărării Naționale – 23.525
• Ministerul de Interne – 13.593
• Ministerul Educației – 5.727
• Ministerul Finanțelor – 3.186
• Secretariatul General al Guvernului – 2.112
• Ministerul Sănătății – 1.602
• Înalta Curte de Casație și Justiție – 1.266

În ceea ce privește situația în administrația locală, există 57.942 de posturi vacante în instituțiile autorității executive locale.

În prezent, statul are 1,28 milioane de angajați, pentru care plătește 135 de miliarde de lei pe an.

Notă: coloana din stânga – numărul posturilor ocupate, coloana dreapta – numărul posturilor vacante

Ministrul Finanțelor: Dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a susținut joi că dacă măsurile fiscale discutate de coaliție nu vor fi aprobate, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7% din PIB.

• „Rectificarea bugetară nu poate avea loc decât după ce aceste măsuri se aprobă. În caz contrar, dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB.
• Coaliţia trebuie să fie foarte pragmatică şi este, din acest punct de vedere, să rezolve această problemă pe care o avem acum. Cum am spus, deciziile sunt ale coaliţiei de guvernare şi sunt convins că dumnealor vor decide ce este mai bine pentru România, aşa cum a afirmat domnul prim-ministru, şi măsurile cât de curând vor fi aprobate.
• Repet, în caz contrar, spun cu toată răspunderea şi responsabilitatea, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7%. Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm, va fi o temperare a deficitului bugetar şi, chiar dacă vom ieşi cam şifonaţi la sfârşitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent”, a afirmat Boloş, într-o conferință de presă susţinută în oraşul Beclean din judeţul Bistriţa-Năsăud, conform Agerpres.

El a spus că, în opinia sa, măsurile din Ordonanţa austerităţii ar trebui adoptate în luna septembrie, un prim obiectiv fiind evitarea riscului de suspendare a fondurilor europene.

Potrivit lui Boloş, discuţiile cu Comisia Europeană pe marginea pachetului de măsuri fiscale ar urma să înceapă în 24 august, însă reprezentanţii Ministerului Finanţelor vor merge la Bruxelles abia după 28 august, când vor reveni la muncă responsabilii cu partea financiară din CE.

Printre măsurile enumerate de ministrul Finanţelor în conferința de presă de joi se numără:

• prinderea corporaţiile multinaţionale în planul de măsuri fiscale,
• combaterea evaziunii fiscale prin amenzi de cel puţin 10 ori mai mari şi pedepse dublate pentru evaziunea fiscală, redevenţe mărite chiar şi de o mie de ori pentru exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor, la care se adaugă „un proces de reorganizare profundă a ANAF”.

„Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici”

În ceea ce priveşte măsurile care privesc sectorul bugetar, Marcel Boloş a vorbit despre o descentralizare şi o regionalizare a serviciilor publice, astfel încât să nu mai existe „ţopăială şi dezmăţ” pe bani publici.

• „Acesta este cu adevărat momentul de răscruce pentru România şi, a spus domnul prim-ministru, să avem mai puţini şefi la bani. Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite.
• Sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public, pentru că nu poţi să ceri impozite şi taxe la omul amărât, care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale, şi după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o ţopăială şi un dezmăţ, care nu pot să meargă la infinit”, a precizat ministrul Finanţelor.

Boloş a adăugat că, în opinia sa, această reformă anunţată în an preelectoral reprezintă „un act de curaj şi de patriotism la nivel naţional, care trebuie să aducă roadele cuvenite”.

Lista măsurilor fiscale convenite de PSD și PNL

Reamintim că în 2 august premierul Marcel Cioalcu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș au prezentat umăr la umăr măsurile acceptate în Coaliție pentru a reduce cheltuielile bugetare.

Marcel Ciolacu: „Sunt peste 50 de măsuri. Ele au fost discutate și în cadrul Coaliției. Vorbim de prima reformă reală în ceea ce privește sistemul bugetar. E pentru prima oară când un guvern al României își asumă o astfel de abordare (…) E timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare. Cei care merg la serviciu să se joace pe Solitaire să caute în altă parte acest mod de a munci. E incredibil unde a ajuns acest fenomen”.

Marcel Boloș: „Măsurile sunt pe patru paliere: autoritățile și sectorul public, companiile de stat și companii de subordonare locală – total personal angajat 250.000 de salariați care au costuri de 14 miliarde de lei – al treilea palier sunt instituțiile publice autonome, al patrulea palier e legat de consolidarea capacității instituționale a MF. Reducerea numărului de secretari și subsecretari de stat cu 20% s-a decis la nivelul Coaliției. Reducerea numărului de posturi vacante: avem în evidență 204.000 funcții vacante. Nu va putea funcționa un serviciu dacă nu sunt minim 10 persoane în subordine. Nu va funcționa o direcție generală dacă nu sunt minim 40. Astfel funcția de șef de birou se desființează”.

Liderii Coaliției și ministrul Finanțelor au ajuns săptămâna trecută la un consens privind anumite măsuri fiscale care ar urma să se regăsească în viitoarea ordonanță a austerității. Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro că social-democrații și liberalii au negociat pe mai multe măsuri care au creat controverse în mediul economic și au fost convenite variante de compromis. Nimic însă nu a fost adoptat și anunțat oficial.

Măsurile convenite:

• la microîntreprinderi până în 300.000 lei se va plăti impozit de 1%, peste 300.000 lei și până în plafonul de 2.5 milioane de lei se va plăti 3% pe cifra de afaceri.
• mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din valoare totală a mașinii.
• taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. Este în discuție să se elimine valoarea luată pe credit și să se impoziteze valoarea adusă de proprietar.
• se menține impozitul pe dividende la 8%.
• se menține eliminarea facilităților fiscale pentru agricultura și construcții.
• se introduce impozit pe venit pentru ITT, pentru veniturile de peste 10.000 de lei.
• la PFA pentru CASS se păstreaza plafoanele de 6, 12, 24 de salarii dar ce depășește se plătește la venitul real. Plafoanele la CAS se mențin ca în prezent.

Discuțiile vor continua și în perioada următoare, iar ordonanțele privind reducerea cheltuielilor și introducerea unor noi măsuri fiscale ar putea fi adoptate de guvern undeva la sfârșitul lunii august, mai spuneau sursele citate.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu ar urma să meargă la Bruxelles la sfârșitul lunii pentru a renegocia cu oficialii europeni creșterea deficitului bugetar pentru România la 5%, susțin sursele HotNews.ro.