VIDEO Ce a răspuns un ministru al PSD, după demisia lui Dragoș Anastasiu, când a fost întrebat LIVE dacă Marian Neacșu, condamnat penal, ar trebuie să plece și el din Guvern

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a fost invitat la HotSpot LIVE. Ce a spus el despre scandalul momentului, câtă vreme un coleg de partid, Marian Neacșu, a suferit o condamnare penală?

• Podcastul politic HotSpot este realizat de jurnalistul Laurenţiu Ungureanu și a fost difuzat live, putând fi urmărit și pe YouTube şi Facebook.

Dvs. când ați dat ultima dată șpagă?

• Nu am dat niciodată șpagă, de niciun fel. Nu cred că ăsta e obiectivul nostru.

Ați înțeles ce înseamnă șpagă de supraviețuire?

• Nu aș vrea să disec declarațiile domnului fost vicepremier.
• Eu cred prin faptul că fostul vicepremier și-a dat demisia arată un gest de responsabilitate. E important să rămânem o echipă unită la nivelul coaliției, pentru a putea implementa reformele.
• E normal când apar presiuni publice buna credință să fie pe primul loc. În această situație a fost. Guvernul a reacționat rapid.

Dvs. aveți certificat ORNISS.

• Toți miniștri au. Am avut și când eram secretar de stat. Am dat un semi-interviu pentru ORNISS. Este un chestionar complex, care analizează legăturile persoanei în cauză, dar și a familiei.

Declarațiile pe proprie răspundere sunt verificate?

• Sunt verificate. Se dă inclusiv interviu față în față cu persoana care analizează dosarul ORNISS, la secretarii de stat. La miniștri, evaluarea se face la numire.

Alexandru Rogobete, despre Marian Neacșu și Radu Oprea: „Cei doi nu au dat șpagă timp de 8 ani”

De la apariția acestor informații despre spăgile de supraviețuire, au existat discuții în PSD pentru o poziționare?

• Nu cunosc. Nu știu discuțiile politice. Am văzut reacții din partea tuturor partidelor aflate în coaliție. A fost o abrodare unitară la nivelul coaliției.

Dl. vicepremier a spus că dacă ăsta e standardul își dă demisia. Publicul a indicat alți doi membri ai Guvernului, la Marian Neacșu, vicepremier și Radu Oprea. Este asta o vulnerabilitate?

• Cei doi menționați nu au dat șpagă timp de 8 ani.

Angajarea fiicei la cabinet nu e o chestie minoră.

• Da, dar nu e o formă continuată de a da șpagă. Dar avem nevoie de echilibru pentru a implementa aceste reforme. O presiune suplimentară nu ne face bine.

Să vorbim despre aceste reforme. Una dintre măsuri de referă la co-asigurați, care devin neasigurați. Un cititor ne spune că o avea pe mama sa co-asigurată, dar nu are bani acum să plătească acești bani, 2.500 de lei pe care îi cere guvernul acum. Vă întreabă dacă vi se pare o măsură socială fără de care țara ar fi intrat în faliment.

• Dacă persoana despre care vorbim face parte din categoria pacienților cu boli cronice, indiferent dacă e asigurată sau nu beneficiază de diagnostic și tratament până la vindecare. Nu se pune problema ca un pacient din România care are o boală cronică să rămână fără medicamente, diagnostic. Sub nicio formă.
• Această măsură a reglat un decalaj. Vorbeam de 6 milioane de plătitori de și 16 milioane de beneficiari. Acest dezechilibru a dus la un dezechilibru bugetar în fiscal. Astăzi vorbim de 10 milioane de plătitori pentru 16-17 milioane de beneficiari.
• Ne dorim ca în pachetul 2 de măsuri să ajustăm anumite particularități specifice zonei medicale pentru a nu pune în pericol anumiți pacienți.

Ministrul Sănătății, despre cei care critică reformele anunțate în Sănătate: „Există categoria celor care sunt contra la orice”

O altă măsură se referă la consultațiile în ambulatoriu care vor fi prelungite până la ora 20:00. Ați văzut reacțiile medicilor?

• Așa e normal, să ne respectăm cu toții programul de lucru. În al doilea rând, rolul nostru este să oferim un acces crescut oamenilor la serviciile de diagnostic și tratament. Rolul nostru este să creștem accesul oamenilor la servicii în sistemul public, să întărim sistemul public de Sănătate.
• Am auzit vocile medicilor. Grupuri pro, foarte mulți care sunt de acord, evident există și o categorie care sunt contra. Și există categoria celor care sunt contra la orice.
• Măsura de a crește programul vine cu alte multe măsuri care reglează și flexibilizează programul medicului în ambulatoriu. Până acum cu o lună înainte trebuia să știu că pe cardiologie va fi de la ora X doctorul Y, adică ceva care e clar că nu funcționa.
• Dau un exemplu: nu vom ține un medic de dermatologie de la ora 15 la 20, dacă spitalul respectiv are un număr mic de pacienți care merg la dermatologie. Managerii și echipa de conducere pot vedea în istoric unde e cererea cea mai mare pentru anumite specialități. În funcție de acest istoric și în funcție de infrastructură își pot organiza activitatea în ambulatoriu până la ora 20:00.
• Această măsură, și aș vrea să lămuresc asta, pentru că am văzut voci care în necunoștință de cauză au afirmat că Rogobete vrea să privatizeze sistemul de sănătate. Sub nicio formă, toate aceste măsuri sunt pentru a întări sistemul public. Odată cu creșterea programului de lucru în ambulatoriu o parte mare din pacienți vor fi în sistemul public și nu vor mai merge la privat.

Dvs. ați vorbit cu managerii de spital în mâna cărora acum sunt mai multe decizii?

• Am avut discuții multe. Am creat și un grup de lucru cu managerii care au dovedit că se poate.

Și cei care au dovedit că nu se poate?

• Eu n-am decât o singură condiție: să-și facă treabă. Da, am spus public să nu vină la mine să-mi explice cum nu se poate.

Din punctul dvs. aveți susținerea managerilor de spital.

• Am susținerea oamenilor de bună-credință din sistemul de Sănătate și a celor care au dovedit că se poate. Cei care au dovedit că nu se poate vor pleca.

Medicii performanți vor primi mai mulți bani: „Nu pot să nu-l plătesc suplimentar pe cel care face mai multe gărzi”

Luați în calcul creșterea salariului pentru cei care lucrează în Sănătate și sunt performanți sau scăderea salariului pentru cei neperformanți?

• Ideea generală este următoarea: salariile de bază vor rămâne la fel. În schimb, eu nu pot să nu-l plătesc suplimentar pe cel care face mai multe gărzi, pe cei care stau până la 21:00 în spital pentru a-și trata pacienții. Nu putem ignora acești oameni care țin pe umeri sistemul de Sănătate.

Concluzia este că pentru medicii birocrați nu se schimbă nimic, însă pentru cei performanți va crește. Cum e calculată performanța?

• Va fi o serie de indicatori. Se lucrează la acest sistem acum. Se va ține cont nu doar de numărul de pacienți, nu el va fi baza calculului.

Cine sunt evaluatorii?

• Nu va fi o evaluare ca la școală. Vor fi anumiți indicatori care vor fi cuantifitabili în cifre. Indicatorii se scot indirect din datele concrete medicale.

Un medic care cunoaște bine sistemul poate să înșele dacă vrea acești indicatori de performanță.

• Nu poate… Aveți dreptate, poate înșela anumiți indicatori.

Dvs. spuneți că sunt unități care au un grad de ocupare mic. Spuneți că este o risipă. Nu e o măsură de siguranță ca forța de muncă să existe acolo?

• Nu acest lucru prevede această reformă. E interesant cum percep oamenii aceste reforme. Eu am analizat foarte bine spațiul public. Feedback-ul din partea pacienților a fost pozitiv. Nu ne încălzește cu nimic dacă avem un spital gol, dacă el nu oferă servicii oamenilor.
• Ideea reforma este de a eficientiza unitățile sanitare care au un grad redus de ocupare, care transferă pacienții în altă parte, uneori fără niciun sens. Ce ne facem cu spitalele care transferă nejustificat pacienții și încarcă alte spitale?
• Reforma are la bază reașezarea serviciilor de Sănătate pe care le oferim. Aceste spitale nu au mai fost reașezate și reîncadrate de aproape 20 de ani. În acest timp demografia României s-a schimbat. Noi trebuie să ne adaptăm continuu, în funcție de incidența bolilor.

Ar putea presupune asta și relocarea medicului dintr-un oraș mic la spitalul municipal?

• În funcție de nevoia acelei comunități. Nu vreau să mă antepronunț. Am solicitat o serie mare de indicatori tehnici: număr de pacienți internați, rata de transfer, numărul de complicații, inclusiv cifre cu privire la resursa umană. Nimeni nu a făcut până acum o analiză în detaliu cu privire la vârsta medicilor.

Alexandru Rogobete: Nu alerg pe nimeni prin spitale, doar am cerut să se respecte legea

Medicii care pleacă de la serviciu și se duc la cabinetele private ar trebui să rămână fără contract de muncă – o parte a reformelor propuse. În fond, este un apel pentru respectarea programului de muncă.

• Când am anunțat reformele mi-au plăcut unele titluri care spuneau că alerg medicii prin spitale. Nu alerg pe nimeni. Doar am cerut să fie respectată legea.

Componenta reformei presupune apelul unui ministru pentru respectarea legii?

• E un apel de bun simț. Se va putea desface contractul de muncă mai repede pentru cei care nu înțeleg. Reforma nu este un apel și atât. E o măsură care crește capacitatea de reacție a managerului.

Cum poate urmări ministerul cazurile în care un pacient începe o reformă la stat și o continuă la privat?

• Prin sistemul informatic. Nu trebuie modificat nimic. Astăzi, platforma informatică a Casei permite acest lucru. Poți vedea acest lucru după CNPC – ce servicii medicale a primit pacientul și unde.

Spitalele vor fi obligate să publice pe site numele medicilor care au cabinete private

Când vom vedea statistici?

• Lunar, pentru că săptămâna aceasta vor aproba Ordinul de Ministru care obligă toate spitalele să afișeze o serie de lucruri pe site. Spitatul public va fi obligat să publice pe prima pagină o serie de indicatori: buget, salarii, numărul de pacienți, numărul de transferuri, retenția în spital. Vor fi publice pe pagina de internet a spitalului. Și mulți alți indicatori.

În baza CNP-ului, cât la sută dintre pacienții care au început tratamentul la stat l-au continuat la privat?

• Există diferențe între specialități și între regiuni. Există regiuni unde incidența de transfer nejustificat este mai mare. În alte regiuni avem un transfer mai mare pentru oncologie.
• În București este cea mai mare incidență care încep la public și apoi merg la privat. Apoi se întorc la public.
• Problema noastră nu sunt marile lanțuri de spitale private. Ele funcționează după reguli clare. Problemele sunt date de cabinetele individuale, aceste clinici, micuțe. Sunt necesare, dar acolo apare acest fenomen mult mai pronunțat. Motiv pentru care o altă măsură care o să apară: voi obliga spitalul public să afișeze pe pagina de internet toți medicii care dețin cabinete private.

Poate obliga ministerul să facă asta?

• Toate spitalele, statistica pe care o afișează sunt obligate să le trimită și către Ministerul Sănătății.

Ministrul Sănătății, întrebat despre managerii de spitale numiți politic: „Nu asta este problema”

Cum veți face ca managerii de spital să nu mai fie numiți politic?

• Nu asta este problema. Sigur, e o discuție interesantă pentru spațiul public. Problema nu este așa zisa numire politică. Problema este că nu avem indicatori de performanță.

Ați fost criticat când ați publicat imagini mai aleas cu mâncarea dintr-un spital public.

• Nu era mai aleasă. Dar am spus de atunci foarte clar că știu spitale care își bat joc de pacienți. Da, există în România spitale unde firmele de catering, de exemplu, nu își respectă pacienții. Din acest motiv am făcut acel formular pe site-ul Ministerului Sănătății. Și mă uit pe acele poze zilnic. Nu pot merge în toate spitalele, dar am corp de control care poate face asta.

Dacă ați publicat exemplul pozitiv, cum arată exemplul negativ?

• Arată rău. Și o să le fac publice. Am ales să arăt lucrurile pozitive inițial, pentru a da un semnal de alarmă că se poate.

Ce spune ministrul Sănătății despre asigurările private de sănătate

Vor fi suficienți bani în sistemul de Sănătate în viitorii ani pentru ca Casa Națională să poată deconta medicamente la prețuri reale?

• Aceste reforme vor crește mult calitatea actului medical și da, cred că zona asta fiscal-bugerată va fi suficientă.
• Rolul meu este să întăresc sistemul public și să introducem în sistem ceva ce lipsește de ani de zile.
• Sistemele de asigurări de sănătate private nu funcționează în România. Unii și-au arătat disponibilitatea de a semna contracte cu anumite spitale publice. Vom crea un proiect pilot. Dar asta arată că anumite spitale publice se ridică în acest moment la standarde de asigurare privată.
• Aceste asigurări private pot introduce bani noi în bugetul public.

Dar asta nu înseamnă că pacientul poate să aleagă unde să meargă banii din asigurare.

• Nu accept această provocare. E o discuție incipientă. Nu poate veni această măsură peste noapte. E o măsură esențială, dar nu poate fi făcută pe genunchi. Vom analiza 2-3 modele din alte țări UE. Apoi, treptat, vom încerca să creștem accesul în sistemul public. Sub nicio formă nu vom pune într-o lumină proastă Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Deci vom vedea clar cum arată aceste măsuri de reformă printr-un Ordin de Ministru. Îl veți da săptămâna asta?

• Da.

–

Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat, săptămâna trecută, un pachet cu peste 30 de măsuri, printre care reducerea internărilor în spitale, noi criterii de performanță pentru manageri şi şefi de secţie, prelungirea programului în ambulatoriu și controale neanunțate. Potrivit acestuia, punctul pe serviciu medical – adică suma plătită de stat pentru fiecare consultație sau tratament – va crește de la 5 lei la 6,4 lei din august 2025 și la 8 lei din ianuarie 2026.

Alexandru Rogobete vă spune şi cât de solid rămâne Executivul condus de Ilie Bolojan, după demisia vicepremierului Anastasiu, fost coautor al pachetului de reforme, pe fondul demisiei în urma dezvăluirilor legate de contracte fictive și plăți către o fostă inspectoare ANAF.

Alexandru Rogobete va răspunde şi unor întrebări ale cititorilor HotNews. Puteți trimite întrebările într-un comentariu la acest articol, iar moderatorul va selecta o parte dintre ele şi le va adresa invitatului. Alte întrebări din partea cititorilor vor putea fi transmise şi în direct, în secţiunea de comentarii din YouTube.

Abonaţi-vă la HotSpot pentru a nu pierde interviul live!