Cum arată o secție de spital de care are nevoie 1 din 10 copii care se naște în România. „Este o statistică reală”
În jur de unul din zece copii se naște prematur în România, iar, în timp ce „natalitatea scade destul de dramatic, crește prematuritatea. Este o statistică reală”, explică prof. dr. Claudia Gherman, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj.
Prof. dr. Gabriela Zaharie, șefa secției Neonatologie I din cadrul spitalului, prezintă alte statistici: „La noi în secție 16,5% [dintre bebelușii născuți] au fost prematuri în 2024, 16,2% în 2025, 13% în 2026, calculat până în luna septembrie” a acestui an.

O altă statistică este că România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, de 6,6 la mia de nașteri, potrivit ultimelor date definitive ale Institutului Național de Statistică, publicate pentru anul 2024. Cifra este dublă față de media Uniunii Europene, după cum arată raportul din februarie al organizației „Salvați Copiii”.
„Mortalitatea infantilă este și un indicator care măsoară dezvoltarea unor țări, la nivel global. De fapt, mortalitatea infantilă ne arată cât de dezvoltat este sistemul medical dintr-o anumită țară și, din păcate, România mai are un drum lung de parcurs”, afirmă Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al „Salvați Copiii”.

Cele trei au făcut comentariile la o conferință de presă organizată la Cluj-Napoca înaintea Zilei Mondiale a prematurității, ce are loc pe 17 noiembrie și este dedicată bebelușilor născuți înainte de 37 de săptămâni de sarcină. Conferința a fost organizată pentru a prezenta o parte a realizărilor campaniei „Susținem cele mai grele începuturi”, finanțată în parteneriat de organizația „Salvați Copiii”, Banca Transilvania și Mastercard.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj parteneriatul a însemnat dotarea secțiilor de Neonatologie cu un ecograf, ventilatoare, o platformă de resuscitare neonatală pentru monitorizarea procedurii de clampare a cordonului ombilical, kituri de poziționare pentru prematuri, îmbunătățiri pentru software-ul folosit pentru aparatură, plus altele.

Un parteneriat pentru copiii născuți în România
Programul „Susținem cele mai grele începuturi” a fost lansat în luna noiembrie a anului trecut, cu o finanțare inițială de 1,5 milioane de euro din partea părților implicate, după cum arăta un comunicat publicat de Banca Transilvania la momentul respectiv.
Obiectivul îndrăzneț este scăderea mortalității infantile și, mai larg, îmbunătățirea serviciilor medicale pentru mii de bebeluși care se nasc anual în România. Organizatorii estimează că 4.000 de nou-născuți beneficiază deja de renovările și dotările făcute în urma investițiilor. Pe lângă cele de la Cluj-Napoca, proiectul a finanțat dotări și modernizări la alte 6 unități medicale:
- Spitalul Municipal Gherla: cinci pătuțuri pentru nou-născuți, un pulsoximetru și un injectomat;
- Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, Maternitatea Polizu, București: trei seturi complete pentru laringoscopie, dulapuri medicale profesionale pentru păstrarea în siguranță a medicamentelor, un monitor aEEG și mobilier specific;
- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă”, Iași: un ecograf;
- Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara: un dispozitiv pentru vizualizarea venelor și echipamente pentru monitorizarea nou-născuților;
- Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara: modernizarea secției de ortopedie pediatrică;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș: o mașină de spălat și dezinfectat biberoane și un ventilator.

„Cifrele înseamnă oameni – copii, părinți și medici pentru care fiecare detaliu contează. Peste 4.000 de nou-născuți înseamnă peste 4.000 de începuturi de viață și mii de familii pentru care primele zile sau luni vin cu emoții pe care nicio statistică nu le poate surprinde. Înseamnă zile în care te bucuri de fiecare progres, oricât de mic. Totodată, înseamnă medici care au nevoie de aparatură, de condiții și de resursele potrivite pentru a putea face tot ce este posibil pentru fiecare copil. Iată că putem transforma solidaritatea în ajutor concret, iar impactul înseamnă viață”, a afirmat la CLuj Oana Ilaș, Director General Adjunct Retail Banking la Banca Transilvania și susținătoare din partea BT al cauzei „Susținem cele mai grele începuturi”.

Mărturia unei mame cu un copil născut prematur
La conferința de presă organizată în amfiteatrul Spitalului Clinic de Urgență Județeană Cluj a participat și Loredana Carla Hetea, o mamă care a născut gemeni la 26 de săptămâni și a petrecut 100 de zile în spital alături de echipa medicală de la Neonatologie. Ea a explicat ce înseamnă concret să naști bebeluși înainte de termen pentru mame.
„Spre deosebire de mamele care au născut la termen, noi am fost separați. Noi n-am avut privilegiul de a ne ține copiii în brațe, de a-i alăpta”, a relatat Hetea, vorbind de un „roller coaster de emoții”.

„Cinci minute aveam per vizită să-mi văd copiii și să le transmit ce am eu mai mult, mai bine, fără a-i atinge, fără a le șopti ceva. Și mamele știu ce spun, mamele de prematuri”, a continuat acestea, adăugând că mereu trebuia să fie concentrată și „all-in, cu totul acolo”.
„Și cumva am reușit, și n-am reușit singură, vă spun sincer. Cred că o mamă, în aceste condiții, nu poate reuși singură, e nevoie de un sistem, de o echipă, cea a medicilor, care stau în liniște”, a subliniat Hetea, ai cărei gemeni au acum 7 ani.
„Să știm că ai noștri copii sunt pe mâini bune e atât de important și de relevant pentru că eu număram minutele care treceau greu la ultimul nivel al acestei clădiri, să urmeze cele cinci minute de vizită de care vă dați seama, unitatea de măsură în momentul acela pentru cinci minute era secunda. Am intrat și nu-mi venea să cred că trebuie să ies, să plec”.

Lupta nu se termină după ieșirea din spital
Toți cei prezenți au subliniat că la fel de importantă ca lupta dusă în spital este monitorizarea bebelușilor după externare.
Programul de monitorizare, cunoscut și ca follow-up neonatal, acoperă perioada dintre externarea din maternitate și împlinirea vârstei de doi ani. În anumite cazuri, monitorizarea poate continua până la vârsta școlară, între cinci și șapte ani, pentru evaluarea funcțiilor cognitive, a limbajului și a atenției.
Ghidul național de urmărire a nou-născuților al Asociației de Neonatologie din România prevede organizarea unui astfel de program în fiecare dintre centrele de grad III precum este cel din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj.

În practică, dezvoltarea acestuia presupune intervenții în trei direcții: modernizarea spațiilor medicale dedicate monitorizării, crearea unor rețele locale de specialiști și implicarea familiilor, astfel încât tratamentul și evaluările medicale să continue conform recomandărilor. Aceste rețele urmăresc să faciliteze colaborarea între specialiștii existenți, inclusiv între cei care nu au mai lucrat împreună.
Proiectul „Susținem cele mai grele începuturi” realizat în parteneriat de Asociația „Salvați Copiii”, Banca Transilvania și Mastercard, susține până acum cinci centre de follow-up, în următoarele unități medicale:
Cele cinci centre de urmărire funcționează în cadrul următoarelor unități medicale:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca – Secția Neonatologie I;
- Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” – Maternitatea Polizu, București;
- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă”, Iași;
- Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

Centrele au beneficiat de lucrări de renovare și dotări, în funcție de nevoile fiecărei unități medicale. Acolo unde a fost necesar, lucrările au inclus înlocuirea ferestrelor și ușilor, refacerea pardoselilor și modernizarea grupurilor sanitare. Centrele au fost dotate și cu mobilier specializat și echipamente medicale. Toate achizițiile au fost adaptate nevoilor fiecărui centru.
Articol susținut de Banca Transilvania