Skip to content

„Suntem o structură care învață”. Explicațiile militarilor români în fața parlamentarilor în cazul dronei care a explodat în Portul Constanța. Ce spun serviciile secrete

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Răspunsurile simple la situații complexe nu există. Acesta poate fi rezumatul răspunsurilor militarilor români, din mai multe instituții, la întrebările parlamentarilor. De această dată, chiar și față de SRI, parlamentarii nu au fost complezenți. 

Reprezentanți ai MApN, MAI, MAE și SRI au răspuns marți la întrebările senatorilor în cadrul audierilor din Comisia pentru Apărare, cu privire la apărarea împotriva dronelor marine.

Din audieri a rezultat că nicio instituție cu atribuții nu și-a asumat rolul de coordonator principal al operațiunii din 5 iunie, când o dronă marină a explodat în Portul Constanța, iar la aproape trei luni distanță, originea dronei – în derivă sau prin teleghidare – este încă „în anchetă”. 

Cine a fost coordonatorul tactic al operațiunii din 5 iunie

Întrebat direct de președinta Comisiei pentru Apărare a Senatului, Nicoleta Pauliuc, cine a coordonat acțiunea din 5 iunie, generalul-locotenent Dragoș Dumitru Iacob, reprezentantul MApN, nu a putut oferi un răspuns.

„Statul Major al Apărării a fost, la acea acțiune, cu rol de structură sprijinitoare”, a declarat marți locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Dragoș Dumitru Iacob.

„Sprijinul cui?”, a insistat Pauliuc.

„Am sprijinit autoritățile care au avut rol pentru gestionarea situației din Portul Constanța”, a răspuns generalul.

Președinta comisiei a continuat să ceară lămuriri: „Deci, au fost (n.r. implicate) așa: Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, MAE, componenta civilă. Ați sprijinit pe MAE, ați sprijinit componenta civilă?” 

Răspunsul reprezentantului MApN a rămas eliptic: „Am sprijinit toate instituțiile care au solicitat sprijinul nostru.”

Ofițerul din armată a spus că ministerul promite că un nou proiect pentru securitatea maritimă va stabili în mod clar structura care conduce astfel de acțiuni.

La rândul său, Serviciul Român de Informații a dat asigurări că „lucrurile funcționează”, Coordonarea interinstituțională s-a realizat, în 5 iunie, prin dispecerat.

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a ridicat și o altă problemă în contextul discuțiilor despre lipsa de coordonare: de ce autoritățile nu au identificat drona până ce aceasta a fost găsită de niște angajați în port?

„Domnul senator, noi intervenim când suntem anunțați. La solicitare”, a fost răspunsul reprezentantului SRI prezent la audieri, Dorin Rădulescu.

SRI nu depistează drone, acesta a fost sensul răspunsului. Intervine, când e chemat.

Forțele navale nu știu dacă drona a fost în derivă sau teleghidată

Întrebarea senatorului AUR Mircia Chelaru, fost Şef al Statului Major General, dacă drona a ajuns în port din întâmplare sau dirijată a rămas fără un răspuns final. Nu este încă determinată natura prezenței dronei. 

Viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale Române a explicat însă că informațiile primite de la partea ucraineană indică o pierdere de control. E un răspuns preliminar.

„Nu avem încă răspunsul complet. Dar din toate informațiile pe care ni le-au furnizat partenerii ucraineni, la nivelul comenzii marinei ucrainene am discutat cu comandantul marinei ucrainene despre acest incident, ei de fiecare dată au transmis către noi că dronele respective au fost pierdute de sub controlul lor și nu au fost dirijate intenționat”, a declarat viceamiralul Mihai Panait la audierile din Comisia pentru Apărare.

Directorul serviciului secret al MAI (DGPI) Tiberiu-Silviu Dumitrache a adăugat că detaliile tehnice ale anchetei, inclusiv dacă drona a fost teleghidată, se află la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, unde expertizele sunt încă în lucru.

Există, așadar, limite ale audierilor parlamentare, care nu se pot intersecta cu urmărirea penală, în detrimentul acesteia din urmă.

Legea pentru doborârea dronelor maritime, în lucru

MApN a trecut în revistă în ședința de marți din Parlament o serie de propuneri legislative pe care urmează să le trimită, în perioada următoare, Comisiei pentru Apărare a Senatului spre analiză. 

„La Statul Major al Apărării lucrăm la planificarea unei operații de securitate maritimă, împreună cu ceilalți actori din sistemul național de securitate și apărare. Urmează să trecem la etapa următoare. Această operație are nevoie de niște modificări legislative. Suntem o structură care învață”, a declarat reprezentantul MApN. 

Printre propunerile promise se numără o nouă reglementare a spațiilor maritime, pe modelul legii pentru doborârea dronelor din spațiul aerian și o inițiativă pentru apărarea porturilor militare. 

Comisia pentru Apărare s-a angajat să discute proiectele în maxim zece zile de la comunicare. După două ore de audieri, presa a fost rugată să iasă din sală, iar discuțiile au continuat cu ușile închise.