Cum argumentează Curtea Constituțională decizia de a trece legea Bolojan care modifică pensiile magistraților
Înainte de motivarea deciziei prin care a stabilit că este constituțională legea care modifică pensiile speciale, CCR a venit, oficial, cu câteva argumente. Judecătorii explică, pe scurt, de ce au respins sesizarea Înaltei Curți, decizie care a provocat reacții critice la vârful instanței supreme și al Consiliului Superior al Magistraturii.
Curtea Constituțională spune că sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă ce neîntemeiată, cu majoritate de voturi.
De asemenea, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibile, cu majoritate de voturi, solicitările ICCJ și ale judecătorului CCR Gheorghe Stan privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Cum își motivează CCR, pe scurt, decizia luată după trei luni de amânări
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea asupra legii pentru modificarea pensiilor judecătorilor și procurorilor întrucât „a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.
Prevederile contestate de ICCJ „asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu” și nu încalcă Constituția, spune CCR.
Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă Constituția, mai spune Curtea în comunicatul de presă.
Argumentele aduse de Curtea Constituțională
Legat de sesizarea ICCJ care critica, printre altele, faptul că legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Cabinetului Bolojan, Curtea Constituțională spune că „angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine”:
„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”.
CCR mai aduce ca argument și că legea care a trecut astăzi stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani: „mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.
Judecătorii constituționali au stabilit și că eliminarea actualizării pensiile de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată respectă o altă decizie a CCR, din 2 august 2023.
„Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”, a mai argumentat CCR.
Cum a justificat ICCJ demersul de a ataca legea la CCR
În sesizarea depusă anul trecut la CCR, instanța supremă a argumentat că legea „încalcă standardele internaționale, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
ICCJ mai susținea că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, explica purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar.
Reacția Liei Savonea după ce legea a trecut de Curtea Constituțională
Întrebată de HotNews, după ce legea de modificare a pensiilor magistraților a trecut de Curtea Constituțională, președinta Înaltei Curți, Lia Savonea a spus că „independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat toate procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților. Reculul evident în planul protecției constituționale obligă la reacții ferme.
Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a mai spus ea.
INTERVIURILE HotNews.ro