​Cum au ajuns nepalezii, turcii și indienii să umple joburile din România care au rămas fără angajații fugiți în diaspora

Pierdem medici, asistente, șoferi, meseriași, oameni calificați. Exodul românilor e laitmotivul pe care îl auzim de ani buni și chiar dacă s-au găsit soluții pe ici, pe colo, continuăm să importăm forță de muncă. Vedem muncitori străini din ce în ce mai des pe șantierele din București sau pe străzi, cu ghiozdane de mâncare în spate. Sunt și în depozite sau în bucătăriile restaurantelor. Însă cei mai mulți vin să lucreze în construcții.

Nepalezi, vietnamezi sau indieni, toți au venit de la capătul lumii în România, din dorința de a-și scoate familiile din sărăcie. Așa cum au făcut-o și ai noștri, care au ajuns de-a lungul anilor să construiască Europa.

Salariile mai mari din Vest sunt motivația pentru asiaticii care ajung în România, așa cum au fost și pentru românii care au plecat. O arată și cifrele: peste 5,7 milioane de români sunt în Diaspora. Asiaticii cu venituri minime în jurul a 100 de dolari pe lună, la ei acasă, sunt candidații perfecți la un trai mai bun în Europa.

Pe de o parte, este efectul lipsei unei politici coerente de a păstra muncitorii în țară, dar și lipsa unor stimulente menite să-i aducă înapoi. Pe de altă parte, este și dreptul fiecărui om de a încerca să câștige mai bine. România nu e nici pe departe singurul stat care nu a știut cum să rezolve această ecuație social-economică.

Pentru anul 2022, Guvernul a mărit de patru ori contingentul de muncitori străini, care pot fi aduși din afara Uniunii Europene, la 100.000, limită care a rămas valabilă și pentru 2023. Cu toate acestea, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a emis permise de ședere în scop de angajare pentru doar o treime din această cifră: 32.772, potrivit datelor furnizate pentru Panorama. La finele anului trecut, în România erau aproape 52.000 de muncitori străini cu permise de muncă.

Citește mai departe pe Panorama.ro