Cum au atins trenurile din Franța 331 de kilometri la oră – se celebrează un moment care a schimbat pentru totdeauna călătoria pe calea ferată
În ultimele zile, în Franța au fost organizate evenimente pentru a marca un test din primăvara lui 1955, care va rămâne în istoria căilor ferate din întreaga lume. Atunci, două trenuri franceze tractate de locomotive electrice au atins 331 de kilometri la oră, depășind cu aproape 100 de kilometri la oră recordul precedent. La acea vreme, trenurile românești rar depășeau 100 de kilometri la oră, iar la noi nu existau căi ferate electrificate pe magistralele mari.
Francezii au construit în anii 80 și 90 o rețea de peste 2.600 km unde trenurile pot atinge 300 km/h. Dar totul a pornit în 1955.
Testul din martie 1955 a fost spectaculos și riscant, mai ales că s-a făcut pe linii obișnuite unde cele mai rapide trenuri cu pasageri nu depășeau 140 km/h. Cei de la compania feroviară SNCF au filmat mult, așa că există totul documentat pe video.
Acesta este reportajul realizat în 1955 de SNCF. La minutele 13, 16 și 17 puteți vedea trenul rulând la super-viteză și străbătând cinci kilometri pe minut!
Publicația Le Monde scria despre record la o zi după teste, când recordul de 331 km/h nu fusese confirmat. Cum spun francezii, în acele zile s-a stabilit un nou „record du monde de vitesse sur rail”.
Francezii și pasiunea lor pentru viteză pe șine
Francezii au avut o pasiune pentru viteză cu peste un secol înaintea TGV-ului, astfel că cele mai rapide locomotive atingeau 90 km/h la 1850, iar o locomotivă Crampton a atins 144 km/h în 1897.
După al Doilea Război Mondial, Franța a decis să se industrializeze și o parte a strategiei a fost să fie reparate căile ferate distruse în conflict, dar să fie și electrificați mii de kilometri, mai ales că locomotivele cu aburi erau în declin.
La nici zece ani după terminarea celui de-al doilea Război Mondial locomotivele franceze stabileau un nou record de viteză pe șine: 243 km/h, lângă Dijon, cu o locomotivă „Alsthom CC 7121” de serie care tracta trei vagoane obișnuite de călători. Nici linia nu avea nimic deosebit, iar traversele erau din lemn.
Cele mai rapide trenuri expres atingeau atunci în Franța 140 km/h pe câteva porțiuni rapide.
Două locomotive care au parcurs 5 km pe minut
Pentru marea încercare din martie 1955 au fost alese două locomotive: CC 7107 a Alsthom și o locomotivă intrată în circulație cu câteva luni înainte, BB 9004, produsă de compania „Matériel de traction électrique”.
De data această însă, fiind vorba de viteze extrem de mari, locomotivele au fost modificate la șasiu, la roți, la motor, la pantograf (dispozitivul care realizează contactul cu firul electric) și la alte elemente esențiale și fiecare urma să tracteze trei vagoane care, la rândul lor, au primit modificări substanțiale (carenaj aerodinamic special la finalul trenului).
A fost aleasă o secțiune de linie dreaptă de 46 km lungime din departamentul Landes (sud-vestul Franței) pe tronsonul Bordeaux – Dax. Era nevoie de o porțiune dreaptă cât mai lungă pentru a fi suficientă distanță pentru accelerație și pentru frânare, mai ales că la viteza maximă atinsă trenul parcurgea peste 5 km/minut.
Trebuie menționat faptul că un astfel de test era riscant fiindcă, dacă trenul deraia din cauza vitezei, ar fi fost multe victime și lovitura de imagine ar fi fost uimitor de mare pentru trenurile franceze în general. Pentru a evita căderile de tensiune a fost ranforsată și catenara, dar și dispozitivele sale de alimentare a fost întărite, fiind instalate substații suplimentare.
Catenara este sistemul de susținere a firului aerian de contact pentru tracțiunea electrică, prin care acesta este suspendat de un cablu purtător prin intermediul unor fire verticale sau înclinate.
În timpul deplasării vehiculului pantograful trebuie să urmărească permanent firul de contact indiferent de variaţia înălţimii firului şi de oscilaţiile vehiculului, astfel încât să se evite apariţia arcului electric sau să apară întreruperi în alimentarea cu energie. La trenurile de mare viteză catenara trebuie construită din materiale din cupru aliat sau cupru îmbrăcat în oţel.
Numereoase aparate de măsurare au fost puse și în tren și lângă linii, iar cei din cabină erau mereu prin legătură radio cu un dispecerat special al SNCF.
Pe 28 martie 1955 locomotiva Alsthom atingea 320 km/h și cei care au stat lângă linii au avut șansa să vadă cel mai rapid tren din istorie, fiindcă recordul din 1954 era depășit cu aproape 80 km/h.
Pe 29 martie ambele locomotive au atins 331 km/h și au oprit în siguranță. Pantograful locomotivei BB 9004 s-a rupt, iar șinele au fost deformate pe unele porțiuni, dar încercarea a fost un succes răsunător.
Locomotiva a atins viteza de peste 320 km/h timp de 13 km, iar punctul de maxim a fost între două localități numite Facture și Ychoux.
Francezii au învățat multe și o parte dintre cele deduse s-au regăsit în succesul trenurilor TGV, aproape trei decenii mai târziu. Încă o dovadă că recordul din 1955 nu a fost puțin lucru ține și de faptul că a rezistat 26 de ani, până în 1981, când un TGV de test a atins 380 km/h.