Cum gestionează criza COVID-19 două orașe unde spitalele sunt la administrația locală / Bolojan: Nu banii sunt problema, ci să găsim produsele necesare

Oradea are două spitale – unul județean și unul municipal – ambele în administrarea Primăriei. În total au aproximativ 900 de paturi, dintre care 75 la terapie intensivă, 60 dotate cu aparate de ventilație mecanică. În contextul crizei COVID 19, Spitalul Municipal este golit și va trata doar pacienții infectați cu noul coronavirus. Primarul Ilie Bolojan a declarat pentru HotNews.ro că nu banii sunt problema, administrația locală poate da cât este nevoie, ci faptul că echipamentele medicale sunt tot mai greu de procurat la nivel global. Și Primăria Constanța administrează Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, transformat recent în centru regional pentru tratarea coronavirusului. Primarul Decebal Făgădău spune același lucru, nu banii sunt problema, ci achiziționarea celor necesare.

Situația de la Oradea

Oradea are două spitale la o populație de circa 200.000 de locuitori. Ambele sunt în administrarea Primăriei. Administrația locală a golit spitalul Municipal, iar acesta va trata pacienții cu COVID 19.

”La Oradea avem o situație specială, spitalele sunt la Primărie. Practic Primăria gestionează tot de la COVID 19 la urgențe. Noi aveam 5 spitale, au fuzionat și au rămas două: Spitalul Județean și Spitalul Municipal. Sunt în clădiri separate, dar avem două clădiri mari unde este concentrată 70% din activitatea medicală. Spitalul Județean, care este spitalul de urgență, se va ocupa de problemele normale, de urgențele standard, accidente, operații în regim de urgență. Are în jur de 400-500 de paturi. Spitalul Municipal, care este spitalul de boli cronice și adăpostea și Spitalul de Pediatrie, se va ocupa într-o clădire de 400 de paturi, monobloc, de pacienții de coronavirus. Am eliberat deja clădirea și am mutat secțiile în alte locații. Avem aici și unitate separată de primiri urgențe pentru COVID 19, ca să nu pățim ca la Suceava. Joi dimineață trebuie să fie în stare de funcționare. În ambele spitale avem 75 de locuri la ATI, dintre care 60 dotate cu aparate de ventilație. Cel care se va ocupa de coronavirus, terapia intensivă are 25 de paturi”, a declarat primarul Ilie Bolojan pentru HotNews.ro.

Pentru a face față crizei, Spitalul Municipal a achiziționat din donațiile făcute de către firmele din oraș un aparat pentru testarea rapidă a coronavirusului, iar Primăria va cumpăra încă 10 aparate de ventilație mecanică pentru terapie intensivă.

”Noi ne-am cumpărat săptămâna trecută un aparat pentru testarea COVID 19, trimiteam analizele la Cluj și stăteam 3-4 zile ca să vină rezultatele. Cu acest aparat se pot face 1.500 teste pe săptămână, existând şi personal pregătit în acest sens. A fost achiziționat din donații. La noi firmele au început să doneze când a apărut această problemă. Banii se donează în fundația spitalului județean și de acolo s-au făcut achizițiile. Am instalat aparatul acum 3 zile și, primul lucru, am testat tot personalul de la secția de boli infecțioase care îi tratează pe pacienții bolnavi de coronavirus sau pe cei suspecți. Dacă se întâmplă ca la Suceava, nu mai avem cu cine lucra. În lunile aprilie-mai cumpărăm 10 sisteme de ventilație. Un sistem din acesta costă în jur de 13-14.000 de euro fără TVA, au crescut foarte mult prețurile”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, principala problemă în acest moment nu sunt banii, deși produsele s-au scumpit foarte mult, ci faptul că se găsesc foarte greu, iar livrările se fac și peste o lună-două.

”Ne zbatem să facem rost de materiale, să cumpărăm, nu banii sunt o problemă ci nu găsim sau este o problemă legată de termenele de livrare. Asta este problema reală. Din păcate cea mai mare parte din aceste materiale se produc în China, globalizarea și-a arătat limitele ei acum. Prețurile la o mască au crescut de 10-15 ori, nu doar la noi, global. Și vrei să le cumperi, dar îți spun că le trimit peste o lună. Toate produsele care sunt necesare pentru problema medicală generată de coronavirus nu există, de la măștile simple până la combinezoane, protecție de încălțăminte, viziere. Problema este că acum nu au ai de unde să cumperi cu livrare pe loc. Sau cu cât se livrează un produs mai repede, cu atât este mai scump. Asta este o problemă majoră. Noi acum încercăm să facem achiziții externe de materiale. Nu aveam măști FP 2 și FP 3, le-am cumpărat din extern, direct. Le-am cumpărat prin intermediul unei companii japoneze care este în Oradea și care ne-a pus în legătură cu un furnizor din Japonia și așa am reușit să cumpărăm. Pe sistemele clasice, la furnizorii consacrați, nu ne mai putem aproviziona pentru că nu mai au în depozite”, a explicat Bolojan.

Primarul spune că în acest moment spitalul are tot ce are nevoie, dar nu stocuri mari.

”Noi în momentul de față avem ce ne trebuie, problema noastră este că nu avem stocuri mari. Problema cea mai mare pentru noi este să ne creștem stocurile, estimând că va crește și numărul de cazuri”, a explicat edilul.

Oradea are 8 cazuri de coronavirus confirmate și sunt internate alte 17 persoane pentru testare.

La modul general, Ilie Bolojan spune că Primăria nu dă bani spitalelor din subordine pentru funcționare, ci doar pentru investiții.

”Noi nu dăm bani la spitale pentru funcționare. Primăria Oradea nu plătește utilitățile la spitale cum fac alte primării. De ce facem asta? Dacă le dăm bani de utilități nu mai au grijă de ele, dacă le plătește Primăria, nu îi interesează. Primăria Oradea dă bani spitalelor exclusiv pentru investiții, dotări și reabilitări. Anul trecut am câștigat mai multe proiecte europene, iar noi asigurăm cofinanțarea. Acestea sunt: reabilitarea termică a spitalelor, instalații de aer condiționat – 15 milioane de euro, construirea unui ambulatoriu la Spitalul Județean – 4 milioane de euro. Mai construim o nouă unitate de primire urgență la Spitalul Județean- 2 milioane euro dă Ministerul Sănătății, două milioane de euro noi. Am mai câștigat un proiect pentru un laborator integrat complet automatizat, care va face analizele pentru cele două spitale, 2 milioane de euro pe fonduri transfrontaliere. Le mai dăm bani de dotări, dar nu pentru funcționare”, a explicat edilul.

Situația de la Constanța

Și Primăria Constanța administrează Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, transformat recent în centru regional pentru tratarea coronavirusului. Primarul Decebal Făgădău spune același lucru, nu banii sunt problema, ci achiziționarea celor necesare. Constanța are o populație de circa 280.000 de locuitori.

”De Primăria Constanța aparține doar spitalul Clinic de Boli Infecțioase. Avem circa 220 de locuri, suntem centru nominalizat pentru COVID 19. La nivelul țării există 7 centre exclusive de COVID 19. Institutul Matei Balș, încă unul în București și 5 în restul țării. Noi am alocat toate resursele necesare, spitalul funcționează doar cu banii de la noi, nu a primit bani din altă parte. Am cumpărat încă din luna decembrie robot de dezinfectare cu UV, care merge singur pe hol și face dezinfecția. La ședința Consiliului Local din 19 februarie s-a alocat buget pentru o platformă de testare rapidă a coronavirusului, pe care o au toți. Aceasta a și venit și funcționează. Am cumpărat kit-uri, materiale de protecție. Vinerea trecută am alocat 2,5 milioane lei materiale de protecție, dezinfectanți și teste. Noi ne-am pregătit. Acum problema cea mai mare este că noi toți am dat bani la nivel local, dar nu avem de unde să cumpărăm”, a declarat Făgădău pentru HotNews.ro.

Cum gestionează criza COVID-19 două orașe unde spitalele sunt la administrația locală / Bolojan: Nu banii sunt problema, ci să găsim produsele necesare

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”