Sari direct la conținut

Cum îi afectează scandalul dispozitivelor cardiace refolosite pe medicii și pe pacienții altor spitale

HotNews.ro
Stimulator cardiac, Foto: DreamsTime
Stimulator cardiac, Foto: DreamsTime

Scandalul dispozitivelor cardiace refolosite de la pacienți decedați la Spitalul Județean din Iași afectează, indirect, atât medicii, cât și pacienții altor spitale. „Toți pacienții parcă sunt puțin mai reticenți în ceea ce privește astfel de proceduri și acum, mai nou, va trebui să ducem și muncă de lămurire din ce în ce mai mulți pacienți”, afirmă, într-un interviu acordat HotNews.ro, dr. Eugen Țieranu, medic specialist cardiolog cu supraspecializare în cardiologie intervențională și coordonatorul Compartimentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova.

Eugen Țieranu, medicul rezident care a venit de acasă pentru operația lui Florin Busuioc, după ce actorul a suferit un infarct

În toamna anului 2018, Eugen Țieranu, pe atunci rezident, a făcut parte din echipa de medici care l-a operat pe actorul Florin Busuioc, după ce acesta a suferit un infarct. În presă a circulat la acea vreme informația că șeful de atunci al Clinicii de Cardiologie din Craiova nu a răspuns la telefon și au fost aduși de acasă doi medici, dintre care unul rezident – Eugen Țieranu – care aștepta de luni întregi ca la Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean din Craiova să se facă angajări.

Astăzi, Eugen Țieranu este șef lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, este medic specialist cardiolog cu supraspecializare în cardiologie intervențională și coordonatorul Compartimentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova.

Eugen Țieranu povestește că, în centrul de cardiologie intervențională de la Craiova, unde lucrează, sunt, în total, doar 4 cardiologi intervenționiști, care „care lucrăm intensiv și încercăm să ajutăm cât mai multă lume. Ne zbatem. ”

Pe lângă partea medicală, spune el, „este și partea birocratică, pentru că trebuie, vă dați seama, făcute o grămadă de hârtii pentru a putea să beneficiem de materiale de ultimă generație”.

Medici și centre puține, pacienți din ce în ce mai reticenți

Asta în contextul în care, arată medicul, cea mai mare problemă în cardiologia intervențională, în România, nu este numărul dispozitivelor decontate, ci numărul insuficient de centre de cardiologie intervențională și de medici: „Vă dau un exemplu: am discutat cu un coleg din Berlin, iar în Germania, doar în orașul Berlin, există peste 60 de centre de centre de cardiologie intervențională capabile să preia pacienți cu infarct miocardic acut. Practic, oriunde te-ai afla, ajungi în primele două ore, atunci când se obține beneficiul maxim. Nu știu să vă dau un exemplu clar, nu am o statistică, dar nu știu dacă în România, în momentul actual, sunt 60 de centre de cardiologie intervențională, atât de stat cât și private, în toată țara. Parctic, ar trebui să avem mai multe centre. Fiecare spital județean, fiecare județ, ar trebui să aibă un astfel de centru. Vă dau exemplu spitalului din Craiova: la Craiova, noi primim pacienți din toată zona Olteniei, din 5 județe – Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea. Din cauză că în aceste județe nu există alte centre.”

„Practic, nu există suficiente centre de cardiologie intervențională și vă dați seama că, oricât de mare ar fi capacitatea spitalului, atât din punct de vedere al personalului medical, cât și al numărului de paturi, este la un moment dat limitată. Vorbim despre 5 milioane de locuitori în această regiune, este peste capacitatea spitalului, din punctul de vedere al numărului de paturi și al cât poate un medic să lucreze. Să nu uităm că bolile cardiovasculare și infarctul miocardic reprezintă principala afecțiune la pacienți. Și atunci ar trebui, bineînțeles, mai multe centre de cardiologie intervențională în România, să fie acoperite toate zonele, să fie câte un centru cel puțin în fiecare spital județean. Cred că ar fi necesar și util un astfel de centru”, adaugă Eugen Țieranu.

Spital / Foto: Dreamstime.com / Luckydoor

„Din ce în ce mai mulți pacienți ne întreabă ce tip de stent, dacă e nou, dacă e de ultimă generație”

Pacienții din zona Olteniei tratați până acum la Centrul de Cardiologie din Craiova au fost mulțumiți, spune Eugen Țieranu, însă în ultima perioadă, apar tot mai multe întrebări și, „să spunem, nedumeriri și nelămuriri, și neclarități. Toți pacienții parcă sunt puțin mai reticenți în ceea ce privește astfel de proceduri și acum, mai nou, va trebui să ducem și muncă de lămurire din ce în ce mai mulți pacienți.”

După apariția în presă a cazului de la Iași, „din ce în ce mai mulți pacienți ne întreabă ce tip de stent, dacă e de ultimă generație, dacă e nou. Adică pacienții, bineînțeles, urmăresc presa, și, din păcate, există o stare de nedumerire și poate nu frică, că nu este frică, dar pacienții sunt din ce în ce mai reticenți. Iar acest lucru, din păcate, este rău și pentru sănătatea lor, și pentru bolile cardiovasculare în general.”

În ceea ce privește stenturile, Eugen Țieranu atrage atenția că în spațiul public s-au strecurat, în ultimele zile, după cazul de la Spitalul Județean din Iași, informații inexacte din punct de vedere medical, cum ar fi o presupusă refolosire a stenturilor, care este imposibilă din punct de vedere medical: „În spațiul public au apărut informații neadevărate privind diferite intervenții și diferite materiale care s-ar refolosi în cardiologia intervențională. Stenturile, spre exemplu, sunt mici dispozitive care sunt implantate la pacienții care au probleme cu arterele coronare. Vasele de la inimă și acele stenturi sunt atașate pe un balon și depozitate de către cardiologii intervenționiști în interiorul vaselor. Sunt ca o armătură metalică care ulterior, după o anumită perioadă de timp, sunt asimilate de organism, adică sunt endotelizate și, de acolo, aceste stenturi nu mai pot fi refolosite, nu se mai pot scoate de la pacienți, indiferent că pacienții vor deceda, dar nu se mai pot scoate și refolosi.”

Dispozitiv cardiac / Foto: Dreamstime.com / Rattanachot2525

„Colegii mei cardiologi din toată țara fac o muncă titanică. Se lucrează cu costume de plumb de 15 kilograme”

Eugen Țieranu spune despre scandalul de la Spitalul din Iași și mediatizarea lui că pune, cumva, în umbră, munca medicilor cardiologi din toată țara, care „vă spun, este o muncă titanică, nu este deloc o muncă ușoară.”

Puțină lume știe condițiile exacte în care lucrează cardiologii intervenționiști, subliniază medicul craiovean: „Se lucrează cu radiații X, se lucrează cu costume de plumb de 15 kilograme. La fiecare procedură, medicul poartă un costul de plumb de 15 kilograme și este direct în sursa de radiații. Este o meserie extrem de riscantă pentru medic și, vă dați seama, nu este tocmai plăcut să nu ai satisfacția muncii tale.”

Eugen Țieranu admite că „nu trebuie să spunem că toți medicii sunt eroi” și că „nu există pădure fără uscăciuni”, dar își dorește ca presă să nu mai generalizeze, atunci când un medic este implicat într-un scandal: „În ceea ce privește medicină în România, de multe ori, din păcate, sunt scoase în evidență doar lucrurile mai neplăcute, fără a fi evidențiate și lucrurile bune care se fac. Spre exemplu, în cardiologia intervențională, pe care o practic, poate că din 1.000 de pacienți tratați, 990 sunt salvați. Dar de multe ori nu contează cei 990, ci sunt scoase în evidență lucrurile mai puțin bune”.

Medicul craiovean este convins că „marea majoritate a colegilor mei care și-au ales această meserie o fac din pasiune și cu dăruire maximă. Dar bineînțeles că nu întotdeauna totul iese perfect, și medicii mai pot greși. Nu se întâmplă doar în România, se întâmplă peste tot. Se întâmplă să și greșeti, important este să te perfecționezi zi de zi în meseria aceasta. În fiecare zi ai un lucru nou de învățat de la un coleg sau de la un pacient.”

Foto: Dreamstime.com.

Citește și:

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro