Cum ne salvăm economiile de scumpiri. Noul normal al inflației și sfârșitul banilor „la adăpost”

Inflația nu fură spectaculos. Nu produce șocuri zilnice, nu lasă urme vizibile pe extrasul de cont și nu declanșează panică imediată. Tocmai de aceea este cel mai eficient mecanism de erodare a economiilor. Pe termen lung, face exact ceea ce promite: reduce valoarea reală a banilor lăsați în repaus.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Pe ultimii zece ani, inflația anualizată a fost de 5,7%. Pe ultimii cinci ani, a fost de 9,1%, iar pe ultimii trei ani, a fost de 7,1%, explică Mihai Căruntu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, la dezbaterea „Cum ne salvăm economiile de erodarea inflației”, organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.

Pentru cei care economisesc, miza nu mai este doar siguranța nominală, ci supraviețuirea puterii de cumpărare. „Din momentul în care începi să economisești, te expui riscului”, spune Mihai Căruntu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România. „Iar cele două mari riscuri sunt inflația și un crah al pieței”, mai spune el.

Cea mai frecventă eroare pe care o fac micii investitori este să vândă imediat după ce piața scade puțin. Se sperie și vând. Dar piețele își pot reveni rapid, însă ei nu mai sunt acolo, că au vândut. Cine se panichează, pierde, mai adaugă expertul.

În ce să-mi pun banii: depozite bancare, titluri de stat sau bursă?

„E clar că inflația e foarte importantă  și la fel de clar este că banii nu trebuie să stea. De aici încolo hai să încercăm să vedem ce se poate face cu ei. Ca să-ți construiești un portofoliu pentru unii e greu pentru unii nu e greu. Cea mai simplă variantă e să apelez la un depozit pentru că probabil marea majoritate a populației are un cont bancar. Doar că și aici tragem câteva concluzii. Depozitele nu ne avantajează în lupta cu inflația”, explică Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri.

Pasul următor, mai spune Gustă, este să cumperi niște titluri de stat. Ele sunt de două categoriei- simplist vorbind – Fidelis și Tezaur. Tezaur nu este tranzacționat deci se poate cumpăra doar prin spațiul privat virtual, prin poștă sau prin Trezorerii. Fidelis are acest mare avantaj că e tranzacționat. Dar Fidelis mai are un foarte mare avantaj:  Fidelis ține pasul cu dinamica dobânzilor. Asta ce înseamnă? Înseamnă că e un avantaj foarte mare adică pe scurt, dacă azi îți cumperi un titlu de stat pe 10 ani la 6,2 la sută și dobânzile scad foarte mult în perioada aceasta, valoarea titlului tău de stat crește  dacă vrei să îl vinzi pe piață. Dacă nu vrei să vinzi și aștepți până la scadență, îți încasezi cuponul de 6,2% pe an. Dar hai să vedem și reversul: Dacă dobânzile cresc, valoarea titlului tău scade.

„Acțiunile și fondurile de acțiuni nu sunt pentru toată lumea”

Noi ca administratori de fonduri am spus-o din 2020 că va veni inflația și că singurele instrumente care bat inflația pe termen mediu și lung sunt acțiunile și fondurile de acțiuni.

„Acțiunile și fondurile de acțiuni nu sunt pentru toată lumea. Nu toată lumea tolerează să vadă că mâine ele scad, pentru că aceste instrumente pot să aibă volatilități. Adică poate să scadă.

Soluții sunt. Acum, prima condiție:  În această scară, ca să poți să bați inflația, trebuie să faci ceva. Prima treaptă, depozitele, nu bat inflația. A doua treaptă, cu titlurile de stat ești tot cam pe acolo.  A treia treaptă, începi să vezi soluțiile care să bată inflația- acele fonduri de acțiuni de care vorbeam.  Sigur, mai e și aurul, care poate fi o soluție”, mai spune Gustă.

Aurul și imobiliarele – cât de recomandabile sunt

Acum, noi ne uităm la aur pentru că aurul a crescut foarte mult,  dar nu știe nimeni dacă aurul o să crească. Aurul este o soluție de refugiu de regulă când sunt turbulențe, când sunt conflicte, spune șeful administratorilor de fonduri.

Mai avem imobiliarele, adaugă acesta. „Sigur că și ele sunt o soluție. Doar că și imobiliare au particularitate: necesită un capital mai mare. Deci, iarăși, instrumentul de a investi, posibilitatea de a investi în imobiliare are și ea niște riscuri. Riscul de lichiditate, pentru că nu poți să vinzi așa repede.

Ai riscul de a nu putea să închiriezi la randamentele pe care le voiai sau te așteptai. Dar de făcut trebuie făcut ceva, trebuie acționat”.

Doar aparent, un depozit bancar sau titlurile de stat nu presupun riscuri. Riscul care îl presupune investiția este ca pe termen mediu și lung, să ai un randament mediu analizat sub inflație. Și asta se cam întâmplă la noi, e de părere și Mihai Căruntu, vice-președintele Asociației Analistilor Financiar Bancari din România.

„În România, chiar și titlurile de stat, FIDELIS sau TEZAUR, dacă calculezi  un randament anualizat pe termen de 5-10 ani o să vezi că e discutabil dacă acoperă sau nu inflația. Dar dobânzile la depozit sunt real negative”, spune Căruntu.  El recomandă investiția în fonduri  mutuale.

„Ar trebui să ne uităm la performanța acestor fonduri pe termen lung. Și vestea bună este că, m-am uitat pe zece ani de exemplu, randamentul analizat al fondurilor PILON II este în 6,2-7,3%. Deci față de un 5,7% inflația pe zece ani, inflația medie, putem spune că obiectivul minim de performanță pe niște fonduri, care sunt fondurile de pensii, sunt niște fonduri diversificate, care investesc în acțiuni, să zicem, până în 30% din acțiuni.

Noul normal. Nimic din ce eram obișnuiți înainte de pandemie nu va mai reveni

Dacă ne uităm la performanțele fondurilor mutuale pe termen lung, vedem că acestea au stat peste 10 ani în zona de 15-18%. De aceea au reușit să depășească inflația în mod consistent. De aici, ce vreau să spun cu principală decizie de investiție al unui investitor este procentul care îl alocă în acțiuni versus instrumente cu venit fix”, mai spune Căruntu.

El e de părere că nimic din ce eram obșnuiți înainte de pandemie nu va mai reveni. „Nimic nu va mai semăna, cu ce a fost până în pandemie: dobânzi foarte jos și inflație scăzută. Băncile centrale ținesc o inflație de 2% dar în realitate inflația va sta pe la 3-4%.

Pentru că populația îmbătrânește și forța de muncă devine mai greu de găsit. Tranziția energetică în Europa presupune costuri mai mari, deși estimările sunt că prețul la gaz și la electricitate ar trebui să scadă semnificativ spre sfârșitul decenului. Dar în principal trebuie să ne așteptăm la inflație mai mare și la dobânzi care vor sta mai sus decât înainte de pandemie”, spune Căruntu, accentuând că acesta este „noul normal”.

Sursă foto: Dreamstime.com