Cum sa incasezi o taxa pentru care nu faci nimic

Oricine are un proces plateste o asa numita taxa de timbru pentru diverse actiuni. Vrei o stramutare? faci o actiune de recuzare? Platesti o taxa mai mica sau mai mare. In trecut, taxele erau ingrozitor de mici: incepeau de pe la 0,15 si ajungeau la 5 lei. Asta incuraja procesomanii, dar si pe avocatii specializati in amanari. Pe la sfarsitul lunii iunie, Guvernul Ponta a facut putina ordine in sistemul de taxare. Ministerul justitiei a anuntat ca a marit taxele in medie de 4,5 ori si ca a renuntat la unele taxe fixe. Unele taxe s-au marit semnificativ. Cine vrea sa stramute un proces, de pilda, nu mai scoate din buzunar 4 lei, ci 100 de lei.

Oficial, Ministerul Justitiei a explicat, intre altele, ca a urmarit „actualizarea taxelor judiciare fixe şi corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, în condiţiile în care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultimă indexare în anul 2010”.

Judecatorii mai scapa de procesomani, statul mai face rost de bani in stilul clasic, marind o taxa cu spectru larg de acoperire. Adevarul e ca taxele de timbru erau mult prea mici, majorarea lor are logica.

Pana una alta, ai un proces, scoti mai multi bani din buzunar. Te-ai intrebat insa unde ajung acesti bani? La buget, desigur, veti spune. La care buget, asta-i intrebarea. De cativa ani buni se duce un mic raboi intre administratia locala si cea centrala pe sumele provenite din taxa de timbru. Inca un episod al acestui razboi s-a consumat relativ recent, intre Ministerul Justitiei si primarul Clujului, Emil Boc.

Ajungem si la razboi, dar mai intai putina istorie. O modificare operata la Codul Fiscal prin 2003 a facut ca taxele de timbru sa intre in visteria administratiilor locale ceea ce a imbogatit brusc primarile cu judecatorii, tribunale si curti de apel in batatura.

Banii astia erau cumva picati din cer, pomana curata. Primariile n-au nici o justificare sa incaseze taxa asta de timbru. Cladirile judecatoriilor si tribunalelor nu sunt ale lor, ca sa zici ca au nevoie de bani pentru reparatii, ci ale MJ. Salariile judecatorilor sunt platite de Guvern. Prin urmare, de ce ar incasa o primarie taxa de timbru? Ce serviciu presteaza in contul taxei? Nici unul, desigur. Dar cine n-ar dori incaseze niste bani si sa nu faca nimic pentru ei? Cel care a pus putina ordine in taxa asta a fost Guvernul Tariceanu. Prin 2009, a decis ca banii vor intra integral în bugetul de stat, şi nu în cel local, cu destinatia justitie.

Asta i-a enervat la culme pe primarii oraselor mari (Chiliman, Boc), care au acuzat la vremea respectiva Guvernul Tariceanu ca incalca principiul autonomiei locale. Sectorul 1 sau Clujul sunt administratii bogate. Nu statea Chiliman, de pilda, in cei 1.130.000 lei cat obtinuse in anul precedent din taxa de timbru. Dar de ce sa renunti la cateva sute de mii de euro, bani de care nu trebuie sa faci nimic? Cine nu s-ar enerva?

Un an mai tarziu, primarii isi iau inapoi o halca din taxa de timbru. Legea se modifica in Parlament prin 2009, astfel ca taxa de timbru se imparte nu chiar frateste intre administratiile locale si bugetul central cam asa: 70% ramane la primarii, 30% vine la centru. Initiatorii acestor modificari sunt parlamentari PDL si PSD, care guvernau impreuna in 2009.

Aparent, toata lumea e fericita. Totusi, cine poate sa inteleaga de ce 70% din banii incasati pentru servicii judiciare trebuie musai sa intre in conturile unei primarii care nu are nici cea mai mica legatura cu judecatori, justitiabili, procese? Nimeni, desigur, dar asta stau lucrurile.

Intre timp, vin altii la putere, mai disperati ca oricand sa faca rost de bani din piatra seaca. Guvernului Ponta ii vine o idee: mareste taxa de timbru, dar si procentul care se cuvine bugetului central. Din 1 ianuarie 2014, la bugetele locale nu vor mai ramane 70, ci 55% iar centrul isi mareste dreptul de la 30 la 45%.

Pare mai echitabil, insa e doar fara sens. Evident ca Emil Boc sare zece metri in sus, cum a sarit si in 2008, acuzand Guvernul Ponta ca nationalizeaza, exact asa a spus, na-tio-na-li-zea-za „banii clujenilor”?

„Sunt bani luaţi cu japca din buzunarele clujenilor şi duşi la Bucureşti fără să ni se ia vreo atribuţie suplimentară pe care să n-o mai plătim, încălcând şi sfidând autonomia locală, banii comunităţilor locale, într-un climat de totală dictatură a Guvernului, fără consultarea primăriilor şi fără a le lua vreo povară fiscală”, declara, pe data de 10 iulie, Emil Boc.

Acum e randul Ministerului Justitiei sa se enerveze. Emite un comunicat in care pune lucrurile la punct, facand istoricul taxei de timbru, dar incurca putin borcanele. Intre altele, MJ spune asa in comunicat: „diferenţa procentuală ce va fi modificata de bugetele locale prin diminuarea procentului care va rămâne la dispoziţia acestora de la 30% la 45% va fi mai mare, în venituri absolute, ca efect direct al majorării cuantumului taxelor judiciare de timbru” Gresit. Administratiilor locale le ramane un procent si mai mare : 55%, nu 45%. Partea mai mica ramane la stat, ministerul s-a incurcat putin in cifre. Totusi, nu asta e problema.

Problema e alta: de ce trebuie sa ramana la administratiile locale niste bani picati din cer? De ce n-ar merge toti la justitie, cum corect a decis Guvernul Tariceanu in 2008? Asta nu aflam din comunicatul MJ.

Putem doar intui un raspuns: Guvernul Ponta si-ar ridica baronii locali in cap daca le-ar lua toti banii incasati din taxa de timbru, asa ca a preferat sa le lase ceva dintr-o taxa pentru care nu fac nimic.