Cum se calculează data Paștelui și câteva recorduri calendaristice pascale

​În acest an, Paștele ortodox va fi pe 16 aprilie, în timp ce Paștele catolic va fi pe 9 aprilie. Data Paștelui depinde de istorie, politică, astronomie și teologie. Cum se calculează data? Când a fost cel mai devreme, dar când cel mai târziu? Când a fost Paștele ortodox în aceeași zi cu cel catolic?

Paștele ortodox – Cât de mult poate să varieze data

Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă, precum Crăciunul, iar de la an la an ziua în care cade variază în medie cu 14-15 zile. Paștele poate cădea cel mai repede pe 4 aprilie și cel mai târziu pe 8 mai. În ultimii 20 de ani, Paștele a picat de 16 ori în aprilie și de 4 ori în luna mai.

Dacă luăm datele „pascale” din ultimii 80 de ani, Paștele a picat cel mai repede în 2010, când Învierea a fost sărbătorită în noaptea de 3 spre 4 aprilie. La polul opus, Paștele a picat cel mai târziu în anul 1983: pe 8 mai, iar acest lucru se va repeta abia în 2078.

Dacă luăm perioada următorilor 20 de ani: 2023 – 2042, Paștele va cădea de numai patru ori în luna mai și de 16 ori în aprilie. Perioada de șapte ani dintre 2021 și 2027 este specială, fiindcă de trei ori pică Paștele în luna mai.

Paștele va fi în 2023 pe 16 aprilie, iar ultima dată când a picat pe această dată a fost în 2017. Tot pe 16 va fi și în 2028.

La anul, Paștele va cădea pe 5 mai, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2013.

Paștele catolic și cel ortodox pică în aceeași zi o dată la 3-4 ani.

Ultima dată când Paștele catolic și Paștele ortodox au picat în aceeași zi a fost în 2017. Alți ani în care s-a sărbători la comun au fost: 2001, 2004, 2007, 2010, 2011 și 2014.

Următoarea dată va fi în 2025.

Paștele catolic nu poate pica niciodată în luna mai

Cel mai repede poate pica pe 22 martie, iar cel mai târziu, pe 25 aprilie, fiindcă data Paștelui se calculează în funcție de echinocțiul de primăvară și de prima lună plină care vine după acesta.

Anul acesta va pica pe 9 aprilie și ultima oară când s-a întâmplat asta a fost în 1950, dar se va repeta în 2034.

Există și statistici despre când a picat și va pica cel mai adesea Paștele catolic în 500 de ani (1600-2100. 4 aprilie, 15 aprilie și 20 aprilie sunt datele cel mai des întâlnite (de 20 de ori). La polul opus, Paștele a căzut de numai două ori pe 23 martie.

În 2038 Paștele catolic va fi pe 25 aprilie (cel mai târziu posibil).

Cum se calculează data Paștelui

Data Paștelui depinde de lucruri precum istorie, politică, astronomie și teologie.

Data Paștelui a dat naștere in vechime unor controverse și dezbinări în sânul bisericii în primele secole de la începutul erei noastre. Pentru a se realiza o uniformizare a sărbătorii Paștelui, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paștele va fi serbat întotdeauna duminica.

Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. S-a mai stabilit și că atunci când data Paștelui iudaic cade duminică, Paștele creștin va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi serbat o dată cu cel iudaic, dar nici înaintea acestuia.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar celălalt cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Până la Marea Schismă, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.

Marea schismă din 1054, în urma căreia Biserica Creştină de Apus s-a despărţit de Biserica Răsăriteană, a fost unul dintre cele mai importante evenimente istorice. Trebuie spus că relaţiile dintre Apusul şi Răsăritul Bisericii Creştine erau încordate şi complicate de multă vreme. Începând încă din secolul al IV-lea, între Răsăritul şi Apusul creştin se făcea simţită o tensiune ecleziologică ce privea statutul papei de la Roma în Biserică, adică pretenţia de jurisdicţie universală a papilor asupra întregii Biserici din Apus şi Răsărit.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional, bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Sursa foto: Dreamstme.com