Cum se explică înjumătățirea "peste noapte" a numărului de cazuri de COVID-19, dar de ce suntem încă departe de finalul valului 4: Am fi într-o situație disperată chiar și la 1.000 de cazuri pe zi

​​Numărul de noi îmbolnăviri de COVID-19 aproape că s-a înjumătățit în ultima perioadă, coborând la pragul de aproximativ 5.000 de cazuri în weekend și 8.000 în zilele din mijlocul săptămânii. Înseamnă acest lucru că ne apropiem de finalul valului 4? Nu sunt motive de entuziasm, avertizează Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, cunoscut ca Profu’ de Sănătate publică, într-un interviu acordat HotNews.ro.

• În primul rând, actuala scădere este și o consecință a restricțiilor impuse acum două săptămâni, însă renunțarea la restricții ne-ar putea readuce rapid în punctul din care am plecat.

• Nu în ultimul rând, România ar fi într-o situație disperată chiar și la 1.000 de cazuri pe zi, secțiile ATI fiind pline cu pacienți a căror durată de spitalizare poate fi de 6-8-10 săptămâni, iar alți români care nu ar avea acces pe un pat ATI ar muri zilnic, chiar și la un număr mic de cazuri.

România ar fi în continuare într-o situație disperată chiar și la 1.000 de noi cazuri pe zi

Răzvan Cherecheș a explicat, cu cifrele în față, de ce în acest moment România s-ar afla într-o situație disperată chiar și la un prag de 1.000 de cazuri pe zi, mult sub actualele bilanțuri zilnice.

Practic, secțiile ATI sunt în acest moment blocate cu pacienți a căror durată de spitalizare poate fi de 6-8-10 săptămâni, iar alți români care nu ar avea acces pe un pat ATI ar muri zilnic, chiar și la un număr mic de cazuri.

„Să spunem că am rămâne la un prag de 5.000 de cazuri, care este optimist. Din 5.000 de cazuri noi pe zi, undeva la 10% dintre ei, adică 500, vor avea nevoie de servicii de internare. Din acei 500, probabil că în jur de 100 și ceva vor avea nevoie de servicii de Terapie Intensivă. Câte 100 de cazuri noi în fiecare zi, care au nevoie de ATI, în condițiile în care noi nu avem niciun pat de Terapie Intensivă liber, iar un pacient COVID-19 internat în Terapie Intensivă stă acolo 6-8-10 săptămâni”, explică Răzvan Cherecheș.

„Practic, fiecare zi cu 5.000 de cazuri înseamnă peste 100 de persoane care nu vor avea acces în secțiile de Terapie Intensivă, chiar dacă au nevoie, și o bună parte dintre ei vor muri din cauză că nu vor avea acces la un ventilator sau la un medic de Terapie Intensivă”, avertizează expertul în Sănătate publică.

„Noi am fi într-o situație disperată chiar și dacă am avea 1.000 de cazuri pe zi și am avea 10 persoane care ar muri zilnic din cauză că nu ar avea acces la servicii de Terapie Intensivă. Secțiile de Terapie Intensivă sunt pline și mor oameni.”

De ce s-a înjumătățit numărul de cazuri? Cele 3 motive-cheie:

1. În primul rând, „noi nu stăm grozav la numărul de teste. Acesta este un aspect”, spune Răzvan Cherecheș.

2. Numărul de cazuri reflectă rata de transmitere de acum două săptămâni, de la introducerea restricțiilor precum obligativitatea prezentării certificatului verde pentru anumite activități, vacanța școlilor și grădinițelor etc.

„Practic, acela a fost momentul în care a început să se discute despre restricții și să se ia măsuri în direcția respectivă. Numărul de cazuri depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla în perioada următoare. Dacă, de exemplu, astăzi ar anunța Guvernul că pentru o zi suntem în lockdown, asta ar afecta numărul de cazuri noi peste două săptămâni pentru o zi, în perioada respectivă. Practic, este legat de restricții și de anunțarea măsurilor”, declară Răzvan Cherecheș.

Pe de altă parte, atrage atenția expertul în Sănătate publică, „noi suntem acum într-o situație în care este ca și cum am pescui într-o apă extrem de tulbure și, din când în când, vedem spatele unui pește și exclamăm: ‘Aha, deci sunt pești!’ Este foarte aproximativ ceea ce facem noi cu numărul de cazuri. Unde este foarte cert este la numărul de cazuri aflate în Terapie Intensivă, însă acel număr reflectă ceea ce s-a întâmplat acum o lună. Și, de asemenea, la numărul de decese, dar și la numărul de decese există o variabilitate de la o zi la alta și, mai degrabă, media pe 14 zile și pe o săptămână sunt mai relevante.”

Concluzia lui Răzvan Cherecheș: „Nu m-aș entuziasma foarte tare în legătură cu scăderea numărului de cazuri, mai ales că în weekend, în mod tradițional, la noi scade numărul de cazuri, ca și cum în weekend nu s-ar transmite virusul.”

Mai ales că, odată cu deschiderea școlilor, „se va accelera în mod clar transmiterea”, avertizează Profu’ de Sănătate Publică.

3. Boala trece prin populație ca un foc și apoi mai mocnește pe ici – pe colo

Există un moment în care tulpina dominantă își atinge limitele și valul se stinge de la sine? Da, spune Răzvan Cherecheș, numai că nu se poate spune dacă România este în acel punct.

„Cel mai bun exemplu este India: acolo au trecut prin imunizare naturală. Au avut în vară valul acela intens, morți peste morți, nu mai reușeau să îi îngroape. Ei bine, acum, numărul de cazuri noi în India este mult mai mic decât ce aveau înainte. S-au făcut teste și a rezultat că peste 90% din populație a trecut prin infecție. Practic, în acest moment, virusul nu mai are rezervor biologic, nu mai are oameni pe care să îi infecteze. Sunt prea puțini pe care să îi mai infecteze în populație. Și, practic, în India este foarte puțin probabil să mai crească acum un val nou, cu excepția cazului în care virusul suferă o mutație care să îl facă să evadeze imunologic, iar protecția dată de trecerea prin infecția naturală să nu mai funcționeze.”

„Ciclicitatea pe care o avem la bolile infecțioase este dată de faptul că boala trece prin populație ca un foc și apoi mai mocnește pe ici pe colo, dar nu mai are ce să ardă. A trecut deja, a ars acolo unde oamenii au avut sistemul imunitar slab. Și exact asta facem noi cu vaccinarea – este ca și cum ai arunca cu material care să nu permită arderea peste păduri și vegetație, ca să nu mai ardă. În momentul în care vaccinăm populația, practic blocăm accesul virusului la populație care să poată fi infectată. Este adevărat că și în cazul celor vaccinați, unul din 10 se poate infecta și poate transmite mai departe boala. Dar vorbim despre unul din 10, în comparație cu cei nevaccinați, unde se poate întâmpla la fiecare persoană dintre cei care sunt expuși”, explică expertul în Sănătate publică.