Cum se fura în trecut și cum se fură acum la alegeri? Expert: Cred că inversarea voturilor este metoda cea mai la îndemână

​Fraudarea alegerilor este un subiect care ridică tensiunea clasei politice la fiecare alegeri. S-au furat sau nu, de-a lungul timpului s-a vobit de o serie de metode prin care competitorii politici au încercat să câștige. „Suveica” a fost folosită din anii douăzeci ai secolului trecut, iar în anii 2000 încă funcționa. „Autobuzul” și el mergea. Voturile competitorilor care nu aveau reprezentanți în secțiile de votare puteau fi împărțite, în înțelegere, către ceilalți.

„Metodele s-au schimbat un pic. Metodele din anii ’90 nu mai sunt așa de prezente astăzi”, spune într-un interviu, pentru HotNews.ro, Septimius Pârvu, de la Expert Forum. El precizează că odată cu implementarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) problemele s-au mai rezolvat, dar nu au dispărut în totalitate.

„Cred că inversarea voturilor este metoda cea mai la îndemână. Adică să pui la un partid 100 și la celălalt două voturi, deși în realitate a fost invers. Sau poți să anulezi buletinele de vot în secție, deși ele sunt valabile”, a explicat el.

HotNews: Cum se fura în trecut la alegeri și ce metode s-au mai păstrat?

Septimius Pârvu:Metodele s-au schimbat un pic, metodele din anii ’90 nu mai sunt așa de prezente astăzi. Mare parte și datorită SIMPV-ului, prin introducerea tabletei și a întregului mecanism s-au mai redus problemele, este foarte greu să mai ai vot multiplu. Îmi aduc aminte că la referendumul din 2012 au fost persoane care au votat de 11 ori. Aceste chestiuni au dispărut.

Din observațiile noastre au dispărut și câteva dintre metodele clasice, de exemplu suveica. Nu zic că nu se mai întâmplă, dar nu mai sunt așa de frecvente. Cred că la aceste alegeri locale, ce a fost foarte vizibil a fost în primul rând presiunea de la nivelul secțiilor de votare, în sensul în care avem primari, consilieri, echipe de campanie în secție care fac presiune asupra alegătorilor. Este o tehnică prezentă de mulți ani și nu a dispărut. Primarul stă în secție și intimidează alegătorul.

Cred că au rămas foarte prezente problemele legate de abuz de resurse, în sensul în care candidații în funcție folosesc de la mașina primăriei până la banii primăriei să-și facă reclamă. Și în București am văzut decizii ale Birourilor Electorale care au spus că este abuz de resurse publice.

Mai rămâne în ziua alegerilor plimbatul alegătorilor cu mașina, dar asta nu este neapărat fraudă.

Marile probleme sunt tot timpul la centralizarea datelor și anunțarea rezultatelor. De când avem SIMPV-ul și acesta problemă s-a mai redus. Acum avem poze după procesele verbale din secții, acum câțiva ani nu aveam, nu știam cum arată. Și se ce întâmplă acum lan Sectorul 1, probabil dacă nu avem site-ul prezenta.roaep.ro, era foarte greu să ne dăm seama ce s-a întâmplat. Partidele dacă ar avea copii după procesele verbale din fiecare secție, o poză cum a plecat din secție, practic poți să-ți dai seama ce s-a modificat. Până acum nu îți dădeai seama, procesele verbale se puteau modifica foarte ușor pe drum, de la plecarea din Secție până la BEC. Acest sistem s-a introdus anul trecut prima dată, la Europarlamentare. Acum putem să vedem și diferența dintre primele date și ce s-a corectat la Biroul Electoral de Circumscripție, dacă sunt modificări, trebuie să existe decizii, dacă nu există, înseamnă că este ceva în neregulă.

Probleme legate de completarea proceselor verbale pot veni din mai multe surse, pot fi înlocuite cifrele intenționat, să le inverseze, adică pui la un partid 100 de voturi și la celălalt două, în loc așa cum era real. Este destul de greu de verificat, doar dacă ai un reprezentant în birou. Bine, dacă ești un partid mare și ai zero voturi la o secție, e un semnal de alarmă.

Cum se fură acum?

Cred că inversarea voturilor este metoda cea mai la îndemână. Adică să pui la un partid 100 și la celălalt două voturi, deși în realitate a fost invers. Sau poți să anulezi buletinele de vot în secție, deși ele sunt valabile. Am primit și noi câteva sesizări că s-ar fi primit buletine de vot gata ștampilate în ziua alegerilor, dar mai ales la un oraș mare trebuie să fie o proporție destul de mare de alegători care să fie înșelați în felul acesta. Nu știu dacă s-au primit aceste buletine în mod intenționat sau din neglijență, dar trebuie să fie o campanie destul de susținută ca să anulezi destule buletine de la celălalt candidat.

Apoi se pot anula pur și simplu dacă la nivelul biroului de circumscripție este un consens politic, să zic așa, se pot pur și simplu anula pentru un anumit candidat, dacă toată lumea se înțelege. Nu știu dacă neapărat la locale, deși din ce ne-am dat noi seama în mai multe birouri sunt membri din aceeași familie, deși sunt de la birouri diferite, deci este posibil să existe și acest consens în vederea fraudării.

Trebuie să vedem cât de des se repetă o eroare ca să ne dăm seama dacă este fraudă. Dar la Europarlamentare foarte mulți au greșit. Vin cu exemplul de la Dolj, de acum. Biroul de Circumscripție din Dolj a solicitat renumărarea și corectarea proceselor verbale în 80% dintre secții pentru că au fost scrise greșit datele privind numărul alegătorilor și numărul alegătorilor prezenți. E fraudă sau e greșeală, prostie?

Înlocuirea proceselor verbale este un pic mai complicată pentru că în București am văzut niște secții unde nu avem deloc proces verbal, clar acolo este o problemă, dar ca să înlocuiești datele ar însemna să nu se uite absolut nimeni pe procesele verbale. În momentul în care pleci din secția de votare, președintele trebuie să se asigure că se trimit prin tabletă poza după procesul verbal și cheia de control, adică să introducă toate datele. Nu ar avea voie să plece din secție fără să trimită poza, chiar dacă nu este cheia de control, tot trebuie să trimită poza, și se duce la biroul de circumscripție. Dacă pleacă din secție fără poză este un indiciu că acolo e ceva nelegal. Pentru centralizare procesele verbale tipărite, semnate de toată lumea, sunt verificate la birourile de circumscripție și atunci acelea au valoarea legală.

Se pot aranja procesele verbale în două secții, este infracțiune, dar frauda apare atunci când ordinea candidaților este schimbată și rezultatul alegerilor este schimbat.

Ce se întâmplă din momentul în care cineva sesizează, are o suspiciune de fraudă, care sunt pașii legali?

Dacă este o chestie foarte dovedibilă, se poate face și plăngere penală, modificate procese verbale foarte evident, buletine furate, chestiile astea se pot reclama imediat la poliție, se face dosar penal și ar trebui să vedem rezultatele anchetei foarte rapid. La prezidențiale secția aia nu determină neapărat rezultatul, dar la locale, unde se poate câștiga la o diferență de câteva voturi, este foarte important. Pentru vot multiplu, de exemplu, până se finaliza ancheta și se judeca, dura și niște ani, acum nu știu cât durează pentru altă infracțiune.

Pentru cazurile care afectează rezultatul, ar trebui să se întâmple mai rapid fiindcă nu poți da rezultatele până nu știi ce s-a întâmplat acolo.

Dar cererile pentru renumărarea buletinelor de vot sau fraudă electorală, se înaintează către Biroul Electoral Central, pot fi făcute doar de către competitorii electorali, și în maxim 48 de ore de la data alegerilor. Mai departe, BEC-ul decide dacă se renumără voturile și ce se întâmplă. Am văzut că și acum sunt pe site-ul BEC-ului niște plângeri. Pot să meargă și în paralel și la Poliție și la BEC.

Ce se întâmplă dacă se confirmă că o persoană a furat la vot?

Există condamnare și chiar dacă dovedești că o persoană a votat multiplu, de exemplu, nu prea mai poți să faci nimic. Pentru anunțarea rezultatelor alegerilor există niște termene limită, nu poți să aștepți ani, până se judecă.