Cum se inflameaza "pericolul maghiar"
Inflamarea „pericolului maghiar” se explica prin tentatia politicienilor romani si maghiari de a utiliza discursul nationalist in campania electorala, fiind cel mai facil mod de a capitaliza simpatii in absenta unei oferte politice reale. Pe de alta parte, politicienii romani dau iarasi dovada de lipsa de viziune si de tact, cazand usor in capcana. Ca sa intelegem mai bine ce se intampla, analiza trebuie pornita de la urmatoarea realitate: toate partidele, romanesti si maghiare, se afla in plina campanie pentru europarlamentare.
Spre deosebire de 2009, anul acesta vom inregistra o premiera absoluta: partidele din Ungaria vor face campanie inclusiv in Romania pentru voturile a peste 300.000 de etnici maghiari cu dubla cetatenie. In plus, Laszlo Tokes nu va candida sustinut de UDMR, ci de FIDESZ-ul lui Victor Orban iar Uniunea se afla la guvernare alaturi de PSD. Ce efecte vor avea toate aceste schimbari radicale de paradigma?
In randul populatiei maghiare din Romania, preferinta pentru partidele din Ungaria se prezenta astfel anul trecut: 86% voteaza FIDESZ (conservatori), 5,7 MSZP (socialisti), 4% Jobbik (extrema dreapta). Aceste date masurau preferintele electoratului in 2013, deci exista probabil mici variatii plus/minus, dar nu spectaculos (vezi detalii aici)
Peste 300.000 de romani de etnie maghiara au primit intre timp dubla cetatenie, astfel ca la alegerile din 24 mai acestia vor putea alege si altceva in afara ofertei UDMR, mai ales ca Laszlo Tokes candideaza, in acest an, sustinut de FIDESZ.
Cand a declarat luni, in Parlamentul European, ca manifestatiile de la Targu Mures sunt „o demonstraţie împotriva politicii de asimilare duse de guvernul din România” si ca „această populaţie, secuii din România, începe să devină o minoritate pe propriul teritoriu, ca şi cei care trăiesc în Crimeea acum”, Laslo Tokes nu a facut decat sa se arunce cu tot elanul in campanie. Tokes a mizat pe reactia previzibila a politicienilor romani care-l vor ataca, in loc sa-l persifleze sau sa-i minimalizeze comparatiile abuzive. Asa s-a si intamplat.
In treacat fie spus, Tokes s-a decredibilizat in PE cu astfel de abordari, si-a compromis propria cauza, in contextul situatiei din Ucraina, deoarece nici un politician responsabil nu va dori sa se asocieze cu astfel de abordari.
Cei mai buni agenti electorali ai lui Tokes in maghiarime sunt azi politicienii romani, care s-au intrecut in declaratii belicoase sau l-au folosit pentru a se ataca intre ei. Pentru Tokes, rezultatul este perfect: campanie gratis. Cu cat va fi atacat mai tare la Bucuresti, cu atat ii va creste mai tare popularitatea in maghiarime. UDMR a facut eroarea de a accepta intrarea la guvernare alaturi de PSD, partid care s-a remarcat prin pozitii anti-maghiare dure cat era in opozitie. La Targu Mures, maghiarii au huiduit UDMR, care risca sa rateze intrarea in Parlamentul European.
Intrarea la guvernare a UDMR a incurajat discursul nationalist al politicienilor romani, cum i-a radicalizat si pe maghiari. Traian Basescu a facut tot posibilul sa expuna public compromisurile facute UDMR de catre PSD si sa exploateze problema steagurilor la mare competitie cu Crin Antonescu si PNL. De exemplu, liberalii au propus ostentativ, pentru a sublinia „problema maghiara”, un senator de Covasna drept candidat la sefia Senatului.
Tot in acest context sensibil, primaria Targu Mures, condusa de primar PDL, a refuzat sa aprobe marsul maghiarilor dupa comemorarea organizata pe data de 10 martie la Monumentul Secuilor Martiri. Or, refuzul aprobarii marsului a alimentat tensiunile si a dat apa la moara gruparilor radicale. Era de asteptat ca maghiarii stransi la eveniment sa plece in mars, din moment ce le-a fost aprobata participarea la comemorare si din moment ce la eveniment participa in fiecare an cateva mii de oameni. Or, refuzandu-le acestora dreptul de marsalui prin oras, sub pretextul prezentei unor grupari extremise (Jobbik, Garda Maghiara), nu faci decat sa agiti spiritele si sa incurajezi manifestarile de tip extremist. Or, ceea ce era previzibil s-a intamplat. La Targu Mures au avut loc imbranceli cu fortele de ordine si s-au scandat lozinci anti-romanesti si pro-autonomiste.
Traian Basescu a plusat pe subiect, cerand, marti seara, Parlamentului o lege prin care sa fie interzis partidul Jobbik in Romania. Seful statului castiga popularitate cu astfel de iesiri, dar ele sunt total nefericite deoarece vor incuraja extremismul. Prezenta Jobbik in Romania nu va putea fi interzisa printr-o lege, iar extremistii se vor prezenta drept victime in ochii electoratului.
In loc sa-i ignore asa cum fac maghiarii (repet, popularitatea Jobbik este extrem de scazuta, nu trece de zece procente in randul populatiei maghiare din Ardeal), presedintele Basescu le acorda o importanta mai mare decat ar merita. De subliniat ca demersurile sale sunt lipsite de finalitate practica. Anumiti cetateni ar putea fi declarati indezirabili (daca sunt cetateni obisnuiti) sau persona non grata (daca sunt diplomati), insa nu poate fi interzisa prezenta unor partide legal recunoscute in alte tari. Apoi, daca prin absurd ar fi adoptata, legea nu s-ar putea aplica in mod practic.
Ar fi suficient sa fie aplicate legile in vigoare iar fiecare caz in parte de extremism (din partea maghiarilor sau romanilor) sa fie sanctionat exemplar pentru a fi descurajat. Din pacate, asa cum se prezinta deja situatia, vedem cum partidele romanesti precum si cele maghiare apasa pana la fund pedala nationalista deoarece este cel mai simplu mod de a capitaliza voturi. PSD, care se vede azi in situatia de a guvernara alaturi de UDMR, plateste cu varf si indesat pretul duplicitatii si lipsei de responsabilitate din trecut. Cand era in opozitie, PSD a daramat un guvern printr-un discurs violent anti-maghiar, iar astazi nu stie cum stinga focul peste care turna gaz in nestire in urma cu doi ani.
Victor Ponta descopera azi, aratand ingrozit cu degetul la inflamarea nationalismului din Ucraina si invitand la calm si responsabilitate, ce inseamna sa inventezi, sa exploatezi sau sa amplifici false pericole pentru o mana de voturi.
Iar ce vedem acum e doar inceputul: urmeaza 15 martie, inca doua luni de campanie pentru europarlamentare si alte cateva luni de campanie la prezidentiale. In Ungaria, la 6 aprilie, sunt programate alegeri pentru Parlamentul de la Budapesta. Vom tot auzi de acum incolo de „pericolul maghiar”, de „Crimeea din Ardeal”, de politicieni romani luandu-se la tranta cu steagurile secuiesti gata sa apere tara si tricolorul cu pieptul dezgolit, sau de maghiari tipand isteric impotriva Trianon-ului.