Cum se organizează un festival de film documentar cu bugetul tăiat cu 60%. Dumitru Budrala, Astra Film Festival: „An de an, trebuie să stăm cu mâna întinsă până în ultima clipă”

​Mai sunt câteva zile până la debutul Astra Film Festival 2021, cel mai important eveniment cultural dedicat filmului documentar din România, și organizatorii promit o ediție care pune accent pe schimbările climatice ireversibile, o temă care surprinde în continuare, cu toate că e în dezbatere publică de câteva decenii. O altă surpriză a fost problema finanțării festivalului, de aceea am vorbit cu Dumitru Budrala, fondatorul AFF, despre prioritățile clasei politice când vine vorba de cultură.

Astra Film Festival, cel mai important eveniment din România dedicat filmului documentar, a ajuns la ediția cu numărul 28. Va avea loc în perioada 5-12 septembrie în mai multe locații din Sibiu și la Muzeul Astra.

Documentarele vor scoate în evidență probleme precum schimbările climatice, procrearea artificială, intimitatea cuplurilor sau individualismul. Programul întreg se găsește aici, iar biletele au fost puse în vânzare pe site-ul oficial.

E unul dintre cele mai longevive festivaluri de film din România. Are o notorietate și în străinătate, mulți regizori și oameni din industrie au participat la eveniment.

Dumitru Budrala, fondator Astra Film Festival. FOTO via Facebook

Dumitru Budrala, fondatorul festivalului, a fost decorat de Klaus Iohannis cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, pentru „deosebita activitate regizorală și contribuția remarcabilă în promovarea filmelor documentare românești, atât în țară, cât și în străinătate”.

Cu toate astea însă, organizarea ediției cu numărul 28 a stat sub semnul întrebării. Astra Film Festival, la fel ca alte evenimente culturale din 2021, s-a trezit cu o lipsă mare de fonduri din partea instituțiilor culturale. O decizie neașteptată, venită de nicăieri, fără explicații, care amenința desfășurarea festivalului.

Am vorbit cu Dumitru Budrala despre „luptele” cu oamenii din spatele instituțiilor culturale din România și ce putem vedea anul acesta la Astra Film Festival.

În primul rând aș vrea să vorbim un pic despre măsurile de siguranță de la Astra Film Festival. Masca va fi obligatorie în timpul proiecțiilor? Vor fi locații doar în aer liber?

Suntem atenți la evoluția situației, pe care o tratăm cu toată seriozitatea, și la toate reglementările anunțate de autorități. Accesul la cele 200 de evenimente cinematografice marca Astra Film Festival se va face conform regulilor în vigoare la data de 5 septembrie 2021, data începerii festivalului, cu respectarea tuturor normelor sanitare și de igienă.

Tudor Giurgiu mi-a spus că fondurile culturale au fost tăiate anul acesta pentru festivalurile de film. AFF a trecut prin ceva asemănător? A fost redusă finanțarea din partea autorităților?

Pe la începuturile festivalului Astra Film duceam adevărate lupte cu șefii diferitelor instituții post-decembriste, în realitate foști politruci comuniști de pe vremea lui Ceaușescu.

Cei de la care așteptam aprobări și bani credeau că documentar înseamnă doar film științific sau eventual reportaj TV. Era peste puterea lor de înțelegere ideea unui festival de film documentar, iar a sprijini așa ceva îi ducea la apoplexie.

Un fost primar pur și simplu m-a dat afară cu o replică pe care nu am s-o uit vreodată: „Fu…vă cu cultura voastră cu tot! Nu știți cât mă costă un metru de asfalt?”

Vara aceasta mi-am amintit acele vremuri, dar parcă ne-am fi întors în timp, pentru că s-a întâmplat ceva greu de înțeles și cu atât mai greu de explicat: autoritățile centrale au decis să taie drastic finanțarea unora dintre cele mai importante și mai prestigioase evenimente culturale.

Trebuie să o spun de fiecare dată, e datoria mea să o fac: lansat în 1993 ca un proiect inovator în Europa Centrală și de Est, și recunoscut drept un eveniment esențial în comunitatea europeană de film documentar, Astra Film Festival a devenit cel mai important festival de acest gen din România, însumând o cultură și o istorie a cinematografiei documentare de zeci de ani.

AFF Sibiu a deveni un fenomen foarte important, atât din punct de vedere cultural cât și social sau chiar economic (sibienii din industria Horeca știu foarte bine ce vreau să spun).

Cu toate acestea, iată, în acest an, Ministerul Culturi a redus finanțarea cu 60 % față de anii anteriori. Dar mergem înainte și facem eforturi greu de descris astfel încât minunatul nostru public să nu simtă în niciun fel cât de dificil e să organizezi un astfel de eveniment.

Aceste reduceri vin din cauza pandemiei?

Am încetat de multă vreme să-mi bat capul ca să înțeleg cum gândesc cei care decid finanțările. Poate că România nu își permite mai mult decât un festival foarte onorabil, precum George Enescu și atât.

Poate că nu contează restul. Poate că se trage la sorți ce eveniment să fie sprijinit copios și care să primească niște firimituri.

De-a lungul timpului i-am avut aici pe Bill Nichols (celebru critic de film american), John Marshall (o legendă a cinema verité-ului), Pawel Pawlikowski (regizor premiat cu Oscar), Sergei Loznitsa (una dintre cele mai interesante voci ale cinema-ului internațional, cu peste 50 de premii și nominalizări importante), Thierry Garrel (fondatorul departamentului de film documentar de la ARTE TV), Hanka Kastelicova (producător executiv HBO Europe), Robert Kaplan (celebrul autor american de cărți și analize despre politica globală, considerat de Foreign Police printre cei mai importanți 100 de gânditori ai lumii), Ally Derks (fondatorul Festivalului Internațional de Film Documentar de la Amsterdam).

AFF Sibiu și-a demonstrat cu prisosință valoarea la nivel național și internațional. Și totuși, an de an, trebuie să stăm cu mâna întinsă până în ultima clipă, ceea ce face aproape imposibilă o planificare serioasa a evenimentului.

Lucrăm la risc. De ce? De ce nu suntem în stare să stabilim din timp, cu un an înainte, cu doi, pe ce sprijin ne putem baza? Vă întreb: câte festivaluri de film de calitate are România? Două, trei, cinci? Oare chiar nu-și permite să le susțină?

Îmi amintesc că în 2002 l-am avut ca invitat la AFF Sibiu pe celebrul politolog american Robert Kaplan. Eram, ca de obicei, într-o așteptare disperată a unei finanțări din partea Ministerul Culturii. Și finanțarea nu mai venea. Dar, ca printr-o minune, a apărut imediat după venirea la Sibiu a lui Robert Kaplan și cu foarte puțin timp înainte ca acesta să aibă întâlniri cu premierul și cu președintele de atunci…

Mai există posibilitatea să primiți fonduri suplimentare pe ultima sută de metri?

Există o infinitate de posibilități, bineînțeles, fiindcă „tot ce-i neînțeles se schimbă-n neînțelesuri și mai mari”.

S-a pus vreodată problema să anulați ediția de anul acesta?

Nu, categoric nu. Singura dată când a existat un semn al întrebării asupra festivalului a fost anul trecut, când încă eram cu toții șocați de pandemie și nimeni nu știa încotro s-o apuce.

Dar și atunci am știut că ne vom da de trei ori peste cap și tot vom face festivalul. Și am ieșit din sălile de cinema și am făcut proiecții în aer liber, am adus festivalul în centrul vechi al Sibiului și în Muzeul Astra și am făcut deja celebrele proiecții de film pe ecranul imens amplasat între mori de vânt, văzute din bărci care plutesc pe lac de oameni care au fost pur și simplu încântați.

Deci, nu, nu renunțăm. Dimpotrivă, ediția din acest an va propune 200 de evenimente culturale – cinematografice, muzicale, filozofice chiar, pentru că AFF2021 va propune câteva teme de dezbatere profunde.

Sunt întrebări esențiale pe care filmul documentar le aduce în prim-plan, iar producția de film din anii 2020 și 2021 este cu adevărat remarcabilă. În perioada pandemiei, oamenii au făcut film cu disperare, aș putea spune.

Au găsit în film salvarea, evadarea din absurdul cotidian, au privit viața direct în ochi, adânc, tăios. Vom proiecta filme foarte puternice. Selecția din acest an – am avut de ales din aproximativ 3.000 de filme venite din toată lumea – va propune foarte multe premiere; mai mult de patru filme din cinci vor fi văzute pentru prima oară în România, iar printre ele se află destule premiere mondiale.

Sunt filme remarcabile, făcute în întreaga lume, din India în Columbia și din Norvegia în Burkina Faso.

Plănuiți să organizați și concerte? Sau va fi o ediție cu mai multe compromisuri la capitolul evenimente?

A face compromisuri la Astra Film Festival nu intră în discuție. Avem în program 200 de evenimente culturale, iar concertele de la Astra Film Festival au fost mereu puncte de atracție pentru toate generațiile.

Desigur, principalii spectatori ai acestor concerte sunt cei din generația tânără – și suntem foarte încântați că publicul tânăr e tot mai numeros an de an. De aceea, anul acesta am pregătit un card special pentru studenți, masteranzi și doctoranzi din România și din străinătate.

Cu cardul #AFFStudentPass, aceștia vor avea acces la toate evenimentele festivalului, inclusiv la concerte, și vor beneficia de cazare gratuită în centrul Sibiului, la modernele cămine studențești ale Universității „Lucian Blaga”.

Revenind la concertele ediției 2021, pe două dintre cele mai faimoase scene ale festivalului, la Târgul de Țară și pe Scena Lac, vor cânta trupe foarte apreciate de publicul nostru, precum The Tiger Lilles, Taraful Jean Americanu și Corina Sîrghi, DJ Kosta ori protagoniștii filmului „Mâna lui Dumnezeu”, ca să enumăr doar câțiva.

De ce ați ales documentarul „Once You Know” pentru deschiderea AFF 2021?

Credem că întrebarea cea mai importantă a momentului este ce ne așteaptă, ca pământeni. Lucrurile au ajuns prea departe și ar fi stupid să ne sinucidem cu toții.

Filmul „Once You Know” vine din zona care nu mai ridică problema dacă sau când va avea loc un colaps climatic, ci pune întrebarea ce vom face după aceea. Este un film care pe mulți ar putea să-i șocheze.

Dar ne aflăm la câteva zile după ce experții ONU au dat publicității celebrul raport despre care se spune că este „Codul roșu pentru umanitate”. Trebuie să fim conștienți. Eu cred că, oricât de dure sunt concluziile acestui raport și, ca să revenim la festival, oricât de șocant va fi pentru mulți filmul din deschiderea festivalului, trebuie să știm. Iar după aceea, poate că vom fi un pic mai înțelepți. Poate că mai există soluții.

Vă mărturisesc că abia aștept să revăd filmul din mijlocul spectatorilor și apoi să particip la dezbaterea aprigă care va urma.

Dintre cele 13 documentare românești, 12 sunt în competiție. E un efect al succesului unor producții ca „Acasă” sau „collective”?

În fiecare an au fost produse multe filme documentare valoroase. Este adevărat, anul trecut se poate spune că a fost anul filmului documentar în România, dacă ne raportăm la succesul și popularitatea de care s-au bucurat cele două titluri menționate.

Fără îndoială, un film de succes le poate da curaj și altora. Filmul documentar românesc este în ascensiune, am încredere deplină în noua generație de regizori și cred sincer că acest gen cinematografic are un viitor strălucit în România. Vă provoc să reluăm această discuție la finalul festivalului și sunt convins că îmi veți da dreptate, dumneavoastră și cititorii HotNews care vor veni la proiecții de la Sibiu.

Sunt foarte curios care dintre filmele românești vor fi preferatele spectatorilor. Și asta se va vedea atât prin aplauzele de la final cât și din tăcerile de după proiecții, căderile pe gânduri, urmate de lungile dezbateri de la terasele și cafenelele sibiene.

Pentru că asta înseamnă AFF Sibiu: a trăi – participare 100% înainte de film, în timpul filmului și după, mult după.

Vor mai fi vizionări din bărcile care plutesc pe lac?

A fost prea frumos anul trecut acest eveniment ca să nu-l replicăm și anul acesta. Este o metaforă prea puternică și foarte potrivită vremurilor pe care le trăim, marcate de incertitudine, ca o plutire aflată la bunul plac al valurilor.

În același timp, trebuie să rămânem optimiști; încă mai stă în puterea noastră să alegem barca de salvare, cu tot ce poate însemna asta.