Cum se tolerează uneori în Germania importul de criminalitate

Membrul unui clan criminal din Germania a primit, pentru a 27-a oară, drept de ședere de la autoritățile din Berlin. Nu mai departe de anul trecut, Ahmad A. a fost condamnat, din nou, pentru vătămări corporale periculoase. Decizia recentă a autorităților berlineze înseamnă însă că acestui condamnat, membru marcant al clanului de tip mafiot Miri, îi este permis să rămână în continuare în Germania și nu poate fi deportat timp de încă 18 luni.

Infractorul cu multe condamnări anterioare a primit, în decembrie 2020, o nouă prelungire a dreptului său de ședere în Germania, și anume a douăzeci și șaptea, după cum relatează recent Der Spiegel.

Potrivit publicației, care a avut acces la documente confidențiale de la Biroul de imigrare din Berlin, certificatul de suspendare a deportării este valabil timp de un an și jumătate, adică până la mijlocul anului 2022.

• „Patronul” si povestea lui

Barbatul de 39 de ani (prezumtivi, după cum se explică mai jos), care se auto-intitulează „Ahmad Patronul Miri”, a venit în Germania în 1989, cu părinții săi, din Liban. Cererea sa de azil politic a fost respinsă în 1992. Deoarece familia nu avea pașapoarte, membrii acesteia nu au putut fi deportați.

El s-a remarcat încă din adolescență prin infracțiuni, inclusiv șantaj, furt și agresiune. La momentul de față, el ar avea 22 de înregistrări de infracțiuni și fapte penale în Registrul Central Federal. Der Spiegel relatează despre contactele apropiate ale bărbatului „în mediul gangsta-rap din Berlin”.

În ianuarie 2020, Tribunalul din Berlin l-a condamnat pe Ahmad la doi ani și trei luni închisoare, pentru vătămări corporale periculoase și încălcarea Legii armelor. Hotărârea a devenit definitivă în septembrie, anul trecut.

Se pare că, pentru a preveni deportarea, infractorul condamnat pretinde că a venit din Siria, acum câțiva ani. Interdicția deportării în Siria, care este în vigoare din 2012, a expirat la sfârșitul lunii decembrie 2020. Cu toate acestea, autoritățile germane nu deportează aproape niciodată refugiați veniți din Siria, practică ce vine în folosul unor profitori de azil.

Refugiatul A. este o problemă pentru autoritățile germane, de ani de zile. El și-a asumat diferite identități. Sunt cunoscute trei alias-uri, diferite date de naștere, în diferite locuri: uneori, el s-a născut în 1980, alteori în 1982 sau 1984, în Liban, Turcia sau Siria. Avocatul lui A. nu a răspuns unei solicitări din partea Der Spiegel cu privire la locul unde se află acum clientul său.

Pe Twitter, A. a reacționat în felul său, la anunțul celei de-a 27-a prelungiri a dreptului de ședere în Germania. Într-un tweet al jurnalistului Der Spiegel Roman Lehberger, autorul articolului, se pare că A. a comentat (dintr-un cont neconfirmat): „Puteți să mi-o s****i, câinilor”.

Unii comentatori ai postării au criticat autoritățile din Berlin pentru decizia lor. Frank Buckenhofer, vicepreședintele sindicatului de district al poliției, a scris: „Astfel de parcursuri, posibile permanent și care au rămas fără consecințe în societatea noastră pentru o lungă perioadă de timp, epuizează enorm încrederea multor oameni de bună credință în politicieni și în statul de drept”.

• Recidiviști la comeback

Între solicitanții de azil care au fost în mod repetat deportați din Germania se află unii care s-au întors înapoi de cinci ori. Senatorul pentru Interne al Berlinului pregătește relaxarea unor restricții, astfel încât solicitanților al căror azil a fost respins, însă le e tolerată șederea în Germania, să li se ofere posibilitatea de a se angaja.

Un total de 28.283 de solicitanți de azil deportați, care au venit în Germania începând din 2012, au solicitat în mod repetat azil în Germania. La 22.050 dintre ei a fost a doua încercare, la 4.916 a fost a treia încercare, iar la 1.023 a patra. 294 de persoane au încercat să ceară azil politic de peste patru ori.

Cel mai faimos caz de deportări repetate este cel al șefului clanului Miri, Ibrahim. Acesta a ignorat interdicția de intrare care i-a fost impusă și s-a întors în Germania cu ajutorul contrabandiștilor, prin Turcia. El a fost arestat în timp ce încerca să depună o altă cerere de azil. Penalul condamnat a fost acum deportat, pentru a două oară. De îndată ce va avea destui bani, va încerca din nou, deoarece „nu se simte în siguranță în Liban”, ar fi declarat acesta.

• Restricții sau relaxări

Ministrul federal de interne, Horst Seehofer, pledează în prezent pentru arestarea solicitanților de azil deportați care încalcă interdicția de intrare în Germania.

Cu toate acestea, senatorul pentru afaceri interne al Berlinului, Andreas Geisel, insistă pentru relaxarea legii azilului. El dorește să ofere solicitanților de azil respinși și fără pașaport posibilitatea de a se angaja.

În prezent, în Berlin există, după datele oficiale, 11.346 solicitanți de azil respinși, cu statut de tolerați. Solicitanților de azil ale căror cereri au fost respinse și care nu au pașaport li se acordă un drept de ședere, însă nu li se permite să muncească.

„Dacă aceste persoane pot dovedi că solicită un pașaport, ar trebui să li se acorde un permis de muncă”, a spus Geisel. „Voi continua, desigur, să mențin preocuparea pentru identificarea clară a oamenilor. Vrem să știm cine este în fața noastră” a adăugat el.