Cum se transmite totuși Covid-19? Rolul "superspreader-ilor", din nou în discuție / "Supercontaminarea, semnul distinctiv al coronavirusului"

Lăcașuri de cult, sărbători familiale sau congrese profesionale: câteva evenimente reușesc să genereze foarte multe cazuri de Covid-19 iar înțelegerea acestui fenomen de „supercontaminare” ar putea ajuta mai bine la lupta împotriva pandemiei, scrie AFP.

Din ce în ce mai mulți experți cred că progresia noii epidemii este puternic alimentată de accese bruște plecate de la doar câteva persoane infectate.

Când acest lucru se întâmplă, virusul se transmite „la 10, 20, 50 de persoane sau chiar mai mult”, în condițiile în care, în majoritatea cazurilor, lanțul de contaminare are tendința de a se întrerupe rapid, explică Benjamin Althouse, cercetător la institutul de modelare a bolilor la Universitatea Washington.

S-ar putea chiar ca 90% din cazurile de Covid-19 să provină de la doar 10% dintre persoanele infectate, crede acesta.

„Este ca și cum ai arunca chibrituri pe așchii: prima oară, a doua oară nu se întâmplă nimic și apoi brusc, a treia oară, pornește focul și totul se aprinde”, continuă acest expert.

„Supercontaminarea este semnul distinctiv al coronavirusului”, afirma la sfârșitul lui octombrie pe Twitter o responsabilă din cadrul OMS, Maria Van Kerkhove.

În ultimele luni, mai multe exemple de evenimente de supercontaminare au fost remarcate.

„Pacienta 31”

În februarie, o femeie din Coreea de Sud, în vârstă de 61 de ani, identificată drept „Pacienta 31”, a ținut prima pagină a ziarelor: de la această persoană a pornit valul de contaminări în cadrul Bisericii Shincheonji a lui Isus.

Evoluția cazurilor a reamintit de Mary Mallon, alias „Typhoid Mary”. Această bucătăreasă a intrat în istoria medicală la începutul secolului XX când a fost recunoscută drept prima purtătoare sănătoasă de tifos din Statele Unite, după ce a transmis boala la zeci de persoane.

Biserica Shincheonji a lui Isus, mișcare religioasă considerată de unii drept sectă, a devenit principalul vector de propagare a coronavirusului în Coreea de Sud, cu peste 5.000 de cazuri legate de ea.

La fel, un congres anual organizat la sfârșitul lui februarie de compania farmaceutică americană Biogen este suspectat că a condus la circa 20.000 de cazuri în regiunea Boston.

Dincolo de aceste câteva exemple frapante, autorii unui studiu publicat în septembrie în Science au concluzionat că „supercontaminarea predomină” în transmisia coronavirusului SARS-CoV-2.

Cercetătorii americani au analizat datele din primele patru luni ale epidemiei în statele indiene Tamil Nadu și Andhra Pradesh. Verdict: 8% dintre persoanele infectate s-au aflat la originea a 60% dintre noile cazuri, în timp ce 71% dintre oamenii contaminați nu au transmis virusul niciunuia dintre contacții lor.

De la începutul pandemiei, atenția a fost îndreptată spre un indicator – rata de reproducere. Denumit R0, este vorba de numărul medii de oameni pe care fiecare persoană contaminată îi infectează, în absența oricăror măsuri de control al epidemiei.

Dar izolarea acestui criteriu „nu este suficientă pentru a avea tabloul complet” al transmisiei, avertizează Benjamin Althouse.

Astfel, Covid-19, gripa sau Ebola au fiecare un R0 cuprins între 2 și 3. Dar oamenii infectați cu gripă au uniform tendința de a infecta alte două sau trei persoane, în timp ce pentru Ebola și Covid transmisia este mult mai dispersată: unele persoane infectate nu reinfectează pe nimeni, în timp ce altele sunt la originea a zeci de contaminări, arată Althouse.

Rămâne de aflat ce declanșează aceste supercontaminări.

Superspreader, o denumire înșelătoare

Nu este cunoscut încă cu certitudine rolul factorilor biologici, spre exemplu ipoteza unei încărcături virale mai ridicate pentru aceste persoane denumite „superspreader”.

Ce se știe însă cu siguranță este că transmisia Covid este strâns legată de circumstanțe: locuri închise, prost aerisite, dens populate și unde oamenii vorbesc tare, țipă sau cântă sunt extrem de propice pentru contaminări.

Un studiu publicat recent în revista Nature a arătat astfel că restaurantele, sălile de sport și barurile sunt locurile unde oamenii se contaminează cel mai mult în Statele Unite.

Pe baza datelor telefoanelor mobile a 98 de milioane de persoane, cercetătorii au stabilit că peste 80% dintre cazurile pozitive erau legate de 10% dintre aceste locuri.

De aceea Althouse consideră „înșelătoare” denumirea de „superspreader”, în condițiile în care, crede expertul, circumstanțele contează mai mult decât diferențele biologice dintre indivizi: „Poate că am de un milion de ori mai mulți viruși în nas decât altcineva, dar dacă stau izolat, nu pot infecta pe nimeni”.

De aici importanța purtatului măștilor, a distanțării fizice și a reducerii numărului de oameni cu care ne întâlnim.

Dacă fiecare persoană își limitează contactele la zece persoane, „transmisia virală se stinge încet”, spune Felix Wong, cercetător la Massachussets Institute of Technology (MIT), care își bazează concluziile pe modelele pe care le-a dezvoltat.