Cum și de ce a rămas Primăria Capitalei fără bani și în acest an: pixul lui Ciolacu și postările triumfaliste ale lui Nicușor Dan

„Ceea ce se întâmplă cu finanțele Bucureștiului este în contradicție cu rezultatele referendumului pentru Capitală. Una din întrebările referendumului din 2024 a vizat propunerea primarului general ca sumele colectate la nivel local să fie distribuite prin decizia Consiliul General. 65% dintre bucureșteni au spus că sunt de acord. Nu știu cât de bine s-a înțeles ce s-a votat, tind să cred că destul de puțin, dar pare evident acum că cele aproape jumătate de milion de voturi „DA” au fost trecute de Guvern la capitolul „și altele”, scrie” în Contributors.ro Alexandru Damian, director de programe la Centrul Român de Politici Europene. 

Bucureștiul rămâne în continuare fără buget după ce primarul Nicușor Dan a retras proiectul de pe ordinea de zi de săptămâna trecută. Coaliția majoritară din Consiliul General, formată din PSD, PNL și PUSL (Piedone), dar care a beneficiat și de suportul AUR pentru a desemna viceprimarii, declarase anterior că se va abține de la vot. Negocierile pentru bugetul anual nu sunt ceva nou, acesta fiind respins de trei ori și în 2024, după opoziția consilierilor PSD și PNL 

Dincolo de animozitățile dintre Consiliul General și Primăria condusă de Nicușor Dan, bugetul orașului arată un mod cel puțin controversat (și, cu siguranță, lipsit de predictibilitate) a modului în care se împart banii orașului. Și în 2025, Guvernul condus de Marcel Ciolacu schimbă din nou formula de calcul prin care se alocă banii Bucureștiului, cu Primăria Generală cea mai afectată. Parafrazându-l pe Nicușor Dan:  “2025 este un an pierdut pentru investiții în București”. Cred că putem adăuga și un “încă un an”, marile investiții de la nivelul Bucureștiului fiind limitate. 

Bugetul local propus spre adoptare în 2025 are venituri de 7,3 miliarde RON, în scădere față de 8,1 miliarde RON în 2024. Din păcate pentru oraș, chiar și în varianta foarte optimistă a îndeplinirii planurilor de investiții ale orașului, Bucureștiul va aloca în 2025 numai 1,8 miliarde pentru investiții din bugetul local, o sumă similară cu subvenția plătită pentru cele două mari servicii publice (termoficare și transport public, ambele aflate într-o situație financiară proastă). Spun optimist și pentru că în 2024 subvenția plătită a fost de 2,7 miliarde RON,  iar în 2023 s-a dus aproape de 3.5 miliarde RON, punând o presiune incredibilă asupra finanțelor Bucureștiului.  Pare evident că suma alocată anul acesta este insuficientă.   

Guvernul Ciolacu a tăiat, dar și Primăria are o capacitate limitată de a atrage fonduri

Avem două mari probleme ale bugetului Primăriei Generale. Prima, o scădere a veniturilor (cu repetiție) datorate unei modificări legislative făcute de Guvernul Ciolacu, care taie din banii PMB, cuplată cu o capacitate limitată a Primăriei de a atrage fonduri din alte surse (de la fonduri europene la servicii locale – de ex. parcările, închirieri imobile, capital, avize și autorizații la nivel local). A doua problemă, cheltuielile enorme pentru subvenționarea celor două mari servicii publice (transport public și termoficare), care au beneficiat de investiții ceva mai susținute în schimbarea infrastructurii în ultimii ani, dar care sunt în continuare într-o situație foarte dificilă.  

Și, desigur, avem și ceea ce Primarul General reclamă, o împărțire inechitabilă între sectoare și Primăria Generală. Execuția bugetului local pe 2023, de exemplu, ne arată că Primăria Generală a dispus de 7,1 miliarde RON, în timp ce Primăriile de Sector au avut la dispoziție 10,1 miliarde RON, în condițiile în care Primăria Generală subvenționează cele două mari servicii publice din București, termoficarea și transportul public. Situația s-a înrăutățit în 2024 și 2025, odată cu modificările efectuate de Guvern privind alocările de la nivel local.  

De ce este supărat Nicușor Dan pe Guvernul condus de Marcel Ciolacu 

Bugetul de stat aprobat de Guvernul Ciolacu schimbă din nou formula de calcul prin care se alocă banii Bucureștiului, cu Primăria Generală cea mai afectată. Guvernul a decis anul acesta nu doar să ia 14% din impozitul pe venit (IPV) colectat la nivelul orașului, un așa-numit fond de solidaritate, dar să împartă din ce rămâne și mai mult către Primăriile de Sector (55%) față de Primăria Generală (45%). Din banii Primăriei Generale o altă cotă de 1.5% se distribuie către județul Ilfov. Alocările din IPV sunt cele mai importante resurse financiare ale orașelor din România, însemnând în cazul Bucureștiului undeva la 70% din totalul bugetului local.  

Primăria Generală a publicat recent o estimare pentru 2025, subliniind că pe actuala lege a bugetului de stat acesteia îi vor reveni circa 4 miliarde RON din IPV, Primăriilor de Sector 5 miliarde RON și 1 miliard RON se va duce spre fondul de solidaritate. În proiectul de buget, Primăria Generală a inclus venituri din IPV de 4.3 miliarde RON, față de 5 miliarde în 2024 și 6.2 miliarde în 2023.  

Cum a pierdut Bucureștiul bani în ultimii ani din pixul Guvernului  

Finanțarea orașelor din România și implicit a Bucureștiului este un fel de loterie, Legea finanțelor publice locale fiind modificată prin derogări în fiecare an. Deși pare un pic haotic, există totuși o corelație simplă, coaliția de la guvernare (oricare ar fi ea) încearcă în majoritatea cazurilor să țină dependente autoritățile locale prin alocări discreționare și să centralizeze controlul asupra acestora (fie prin impunerea unor alocări de la nivel central, fie de la nivel județean).  

Bucureștiul beneficiază de o legislație diferită fața de celelalte localități datorită unei organizări diferite. În 2024, Guvernul a decis ca din banii colectați din impozit pe  venit la București, 3% să meargă spre județul Ilfov. Nu ne întrebați de ce pentru că nu avem o explicație logică. Din restul de 97%, 47% au mers spre Primăria Generală și 50% spre Primăriile de Sector. În 2023, suma de bani s-a distribuit în mod egal, 50% către Primăria Generală și 50% către Primăriile de Sector. Sună complicat, dar trendul este evident și Primăria Generală, deși responsabilă de marile investiții și servicii publice din oraș, a fost cea mai afectată de modificările efectuate de Guvern.   

Ceea ce se întâmplă cu finanțele orașului este și în contradicție cu rezultatele referendumului pentru București. Una din întrebările referendumului din 2024 a vizat exact această formulă de alocare a banilor, cu propunerea Primarului General ca sumele colectate la nivel local să fie distribuite prin decizia Consiliul General. 65% dintre bucureșteni au spus că sunt de acord. Nu știu cât de bine s-a înțeles ce s-a votat, tind să cred că destul de puțin, referendumul fiind pus pe repede înainte și fără nicio dezbatere reală, dar pare evident acum că cele aproape jumătate de milion de voturi DA au fost trecute de Guvern la capitolul “Și altele”. 

Cum sunt finanțate orașele noastre și de ce Bucureștiul eșuează să își crească bugetul 

Orașele din România au trei mari surse de venit. Cel mai important, impozitul pe venit (IPV), urmat de taxe și impozite colectate la nivel local (proprietate și auto în mod special) și alocări din taxa pe valoarea adăugată. Resurse semnificative pot fi obținute prin absorbția de fonduri europene și alte fonduri naționale tip PNDL, de exemplu. Orașele pot obține fonduri și din diverse alte taxe și impozite locale, fie că vorbim de taxe pe parcare, taxe hoteliere, impozite pe spectacole sau pentru diverse licențe și autorizații de funcționare, dar în general nu reprezintă un procent semnificativ.  

La nivelul Bucureștiului, taxele și impozitele locale sunt colectate la nivelul Primăriilor de Sector și nu la nivelul Primăriei Generale. În 2023, de exemplu, din toate veniturile colectate la nivel local, cu excepția IPV, Primăriei Generale i-au revenit numai 250 milioane RON, în timp ce Primăriile de Sector au avut aproape 4 miliarde RON.  

Cu toate acestea, Primăria Generală eșuează aproape complet să își crească bugetul din surse disponibile local. Putem lua, de exemplu, parcările, unde viceprimarul PNL Stelian Bujduveanu, care gestionează mobilitatea urbană, promitea în 2023 încasări de 1 milion RON pe zi. Revoluția parcărilor, între ghilimele, e însă un mare fiasco momentan din perspectiva banilor încasați de Primăria Generală pentru că relația cu compania municipală de parking o favorizează evident pe ultima și municipalitatea nu se alege aproape cu nimic. Și nici nu comunică asta. STB, serviciul de transport public, reușea în 2023 contraperformanța de a-și acoperi din venituri (bilete, publicitate, etc) undeva la 15% din cheltuieli. Restul era subvenția publică. Avem sute de mii de afișe și campanii publicitare în București și, din nou, municipalitatea nu câștigă mare lucru, nefiind clar nici pentru ei ce e legal și ce e afișaj fără avize în capitală. 

O realitate care lovește rapid, dincolo de postări triumfaliste

Departe de postările uneori triumfaliste ale PMB și Primarului General în ceea ce ține de creșterea numărului de parcări sau creșterea numărului de persoane care folosesc transportul public, realitatea lovește rapid. Nu ar strica deloc mai multă transparență pe marile servicii publice locale și unde sunt marile găuri financiare. Creșterea numărului de parcări albastre în tot orașul nu rezolvă nici mobilitatea urbană, dar nici măcar nu aduce mari sume la buget pentru a găsi explicația că poți așa finanța infrastructura de transport public, de exemplu.  

Cum sunt finanțate alte localități din România 

Din păcate, alocările financiare țin de multe ori de o centralizare a puterii, fie la nivel central, fie la nivel județean. În 2024, de exemplu, 63% din impozitul pe venit colectat la nivelul orașelor s-a distribuit direct în bugetul local al acestora, 15% în bugetul județului, 14% într-un cont separat pentru echilibrarea bugetelor locale (ținerea pe perfuzii a multor localități care altfel nu ar rezista), 6% într-un alt cont separat distribuit bugetelor locale prin decizia Consiliului Județean (centralizare a puterii, din nou) și 2% într-un fond dedicat culturii. 

Nu este  în regulă modul în care sunt finanțate autoritățile locale. Deși avem o legislație a finanțelor publice locale, aceasta este modificată anual prin Legea bugetului de stat. Situații controversate au fost aproape în fiecare an și nu doar Primăria Generală s-a supărat. Mai mult, Guvernul își folosește de multe ori și fondul de rezervă pentru a finanța autoritățile locale și, din nou, se întâmplă mai degrabă discreționar decât predictibil. După cum am tot citit în ultimii ani, multe dintre autoritățile locale din România nu reușesc să aibă suficiente venituri nici să își acopere propriile cheltuieli. Aici intervin diversele formule de echilibrare a bugetelor locale prin care aceste localități rămân relativ funcționale. Dezbaterea despre reforma administrativă prin care să fie reduse numărul de autorități locale (41 consilii județene, 2,862 comune, 216 orașe și 102 municipii) nu pare însă să vadă o luminiță la capătul tunelului.