Cum va fi impartita Romania si ce s-a discutat la prima dezbatere publica pe tema regionalizarii. Plus: care sunt capitalele regionale preferate de cetateni – sondaj de opinie

De ce este important ca regionalizarea administrativa a tarii sa fie realizata anul acesta, cat ar urma sa coste, cand ar trebui sa fie alesi noii super-lideri regionali, ce judete ar urma sa intre in posibila regiune „Dunarea de Jos” si care sunt posibilele capitale regionale cotate cel mai bine in sondajele de opinie – toate aceste aspecte au fost discutate marti la Academia Romana in prima dezbatere publica pe marginea procesului de regionalizare si descentralizare in Romania organizata de Ministerul Dezvoltarii Regionale.

Pe langa regionalizarea administrativa, premierul Ponta – prezent la dezbatere – a pledat si pentru o „regionalizare” a justitiei in care majoritatea proceselor sa se incheie la nivelul Curtilor de Apel regionale si sa nu mai ajunga la Inalta Curte ca in prezent.

Ponta: Guvernul are prea multe atributii. Ma confrunt zi de zi cu o supercentralizare

La inceputul conferintei, premierul Victor Ponta a tinut un discurs in care a sustinut ca Guvernul are in acest moment prea multe atributii, iar acestea trebuie delegate catre regiuni. Victor Ponta a mai declarat ca se confrunta zi de zi cu o „supercentralizare”.

„Sunt unul dintre premierii care crede ca Guvernul central are prea multe atributii. Un guvern mai suplu, mai eficient, trebuie sa cedeze din aceste atributii catre regiuni, municipii, orase. O fac din convingere. (…) Ma confrunt zi de zi cu o supercentralizare. Ma confrunt cu aceasta zi de zi. O guvernare foarte centralizata nu este eficienta”, a explicat premierul Ponta

El a adaugat ca regionalizarea trebuie prevazuta in Constitutie, la revizuirea acesteia si a mai subliniat ca procesul de regionalizare „nu este cerut de catre Comisia Europeana sau Uniunea Europeana”.

„Nu ne este ceruta regionalizarea de catre CE sau UE, dar este salutata aceasta idee. Motivul e foarte simplu: capacitatea noastra institutionala de a absorbi fonduri europene”, a declarat premierul.

El a adaugat ca regionalizarea trebuie prevazuta in Constitutie, la revizuirea acesteia: „Sunt cateva argumente pe care incerc sa le transmit catre publicul larg. (…) Daca nu exista un suport al opiniei publice, nu vom putea face aceasta regionalizare (…). Tot efortul nostru de a gasi procedura depinde de primul pas – de a trece in Constitutie existenta regiunilor, competentele, dupa aceea sa convingem oamenii sa vina la referendum sa valideze.”

Victor Ponta: Organizarea justitiei trebuie sa mearga mana in mana cu regionalizarea

Alaturi de regionalizarea administrativa, Victor Ponta a avansat si ideea unei „regionalizari” a justitiei, argumentand ca majoritatea proceselor ar trebui sa se termine la Curtile de Apel de pe fiecare regiune, si nu la Inalta Curte ca in prezent.

„Eu cred ca sistemul administrativ supercentralizat se regaseste si in justitie. Aproape toate procesele se termina la ICCJ. Este absolut alarmant si ineficient, ele ar trebui sa se termine la Curtile de Apel, iar aceste Curti de Apel sa acopere fiecare cate o regiune. Acolo, la Curtea de Apel, trebuie sa se finalizeze marea majoritate a proceselor.

Cred ca organizarea justitiei trebuie sa mearga mana in mana cu regionalizarea. La nivel local, Curtile de Apel trebuie sa finalizeze marea majoritate a procedurilor”, a spus premierul Ponta.

Liviu Dragnea: Exista diferente uriase de dezvoltare in tara si atunci ne intrebam de ce am asteptat 23 de ani sa facem aceasta regionalizare

Vicepremierul si minstrul dezvoltarii, Liviu Dragnea, a declarat ca a intrat in guvern pentru a coordona acest proces de regionalizare.

Reorganizarea Romaniei pe regiuni (varianta vehiculata in 2011)

Foto: Hotnews

„In toamna trecuta domnul Ponta si domnul Antonescu mi-au propus sa intru in guvern exact pentru acest proces, pentru a coordona proiectul de regionalizare. Principalul meu obiectiv e ca acest proces sa nu fie pur politic, ci trebuie sa fie bazat pe o dezbatere publica, transparenta, expertiza si pe participare civica.

Daca vrem ca Romania sa aiba o sansa la dezvoltare echilibrata trebuie sa facem aceasta regionalizare. (…) Exista diferente uriase de dezvoltare intre rural si urban si atunci ne intrebam de ce am asteptat 23 de ani sa facem aceasta regionalizare. Sunt diferente uriase de dezvoltare in tara noastra, diferenta de dezvoltare intre anumite judete, orase si rural si urban. Nu putem spera ca aceasta tara sa se dezvolte la nivel global, fara sa avem o dezvoltare echilibrata”, a declarat Dragnea.

„De ce trebuie sa facem regionalizarea in acest an? Va spun foarte sincer, foarte deschis: intr-adevar, nici Comisia Europeana, nici Uniunea Europeana nu ne forteaza cu aceste regiuni, dar, in acelasi timp, sunt niste adevaruri nescrise, nerostite. Va fi aproape imposibil ca, dupa ce incepe noul exercitiu financiar 2014-2020 [n.r. al UE], sa mai putem schimba actuala structura administrativa, pe baza careia noi negociem in acest an Acordul de parteneriat si sa spunem, la mijlocul urmatoarei perioade de programare, ca sistemul administrativ trebuie schimbat, pentru ca atunci trebuie sa incepem un proces serios de reacreditare a tuturor institutiilor si structurilor din mecanismele de absorbtie a fondurilor europene”, a mai spus Dragnea.

In continuarea conferintei au fost prezentate o serie de lucrari pe tema regionalizarii ale unor profesori universitari si academicieni. Aceste lucrari si documente vor fi publicate pe site-ul Ministerului Dezvoltarii (www.mdrap.ro) in urmatoarele zile, potrivit reprezentantilor institutiei.

Dezbaterile academice – Prof. Ioan Ianos: „Modelele regionale trebuie corelate cu realitatile georgafice”

Profesorul universitar Ioan Ianos, cadru didactic al Facultatii de Georgafie in cadrul Universitatii Bucuresti, a prezentat o lucrare intitulata „Fundamente ale regionalizarii Romaniei” in care a trecut in revista definitii si concepte ce trebuie avute in vedere in perspectiva procesului de regionalizare si descentralizare.

Descentralizarea trebuie privita ca un „medicament teritorial”, in contextul in care coeziunea teritoriala este un obiectiv prioritar al UE.

Profesorul universitar a sustinut ca 15 ani de experienta a regiunilor de dezvoltare au aratat „ineficienta unui astfel de statut” care a dus la lipsa proiectelor cu caracter interjudetean, la insuficienta resurselor pentru cofinantarea marilor proiecte si la incapacitatea gestionarii decalajelor intraregionale si a dezvoltarii cooperarii interregionale.

Ioan Ianos a incercat sa dea un raspuns si la intrebarea „de ce acum”, explicand ca oportunitatea regionalizarii vine in contextul inceperii unui nou exercitiu bugetar la nivelul Uniunii Europene.

„Nerealizarea acestui cadru acum ar amana constituirea regiunilor administrative pt cel putin 7-8 ani pana la urmatorul exercitiu financiar al UE. Romania este singurul stat membru UE de dimensiuni superioare mediei din UE care nu are regiuni administrative”, s-a aratat de parere profesorul universitar.

Profesorul de la Universitatea Bucuresti a mai declarat ca, atunci cand vor fi stabilite noile regiuni, ar fi neperformant sa se faca decupaje intrajudetene si ca cel mai performant model este cel multipolar, iar modelele regionale trebuie corelate cu realitatile georgafice.

„Dunarea de Jos” – O posibila regiune in opinia unui academician

Conferentiarul universitar Gabriel Pascariu a prezentat o lucrare intitulata „Profile regionale europene” in care a trecut in revista istoricul si tipurile de regiuni din tarile europene.

Regiunile de dezvoltare Sud si Sud-Vest

Foto: Hotnews

„Regionalizarea in UE a parcurs niste etape succesive. Statele mari si cu traditie in domeniu au inceput acest proces imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ultimele decenii au dus acest proces catre estul Europei. Nu exista un model unic, ci o diversitate de modele si conditionari”, a declarat Pascariu.

Academicianul Paul Otiman a prezentat lucrarea intitulata „Regionalizarea Romaniei intre traditiile nationale si tendintele europene privind dezvoltarea si descentralizarea regionala si locala”.

„Una dintre regiunile pe care o vad eu a fi foarte bine configurata este cea pe care o numesc Regiunea Dunarea de Jos: Galati, Braila, Tulcea, Constanta, Ialomita, Calarasi, Teleorman. Sa se axeze pe Strategia Dunarii.

Regionalizarea nu este un lego prin care asezam judetele cum ni se pare noua cel mai potrivit, ci este un proces mult mai important, strans legat de descentralizare”, a fost de parere academicianul.

Dumitru Sandu, profesor de sociologie: „Sunt de preferat regiunile cu aspect circular, celor liniare”

Dumitru Sandu, profesor de sociologie la Universitatea Bucuresti, a vorbit despre lucrarea sa – „Functionalitatea socio-economica a structurilor regionale” – si a evidentiat disparitatile intre zonele rurale si urbane, un criteriu ce trebuie avut in vedere, in opinia sa, la viitoarea trasare a regiunilor.

„Niciun guvern, niciun program nu a reusit sa se uite la raportul de nivel de viata dintre urban si rural. Aceste disparitati au ramas la fel de la Revolutie. Un criteriu e sa nu facem regiuni numai din judete predominant rurale”, a declarat profesorul Dumitru Sandu.

Regiunea de dezvoltare Centru

Foto: Hotnews

In ceea ce priveste modul in care ar putea arata geografic viitoarele regiuni, Sandu a declarat ca „sunt de preferat regiunile cu aspect circular, celor liniare” si a subliniat importanta fluxurilor de oameni dintr-o regiune si intre judete. „De vazut unde merg, unde lucreaza”, a declarat Sandu, prezentand o serie de harti realizate pe baza informatiilor statistice disponibile la INS.

Conferinta a continuat cu prezentarea unui studiu sociologic realizat de IRES, prezentat de sociologul Vasile Dancu si intitulat „Regionalizare – Identitati si risc identitar”.

In interventia sa, Vasile Dancu a discutat despre identitate nationala si regionala, despre atasamentul cetatenilor fata de diferite forme de impartire administrativa si a prezentat rezultatele unui sondaj cu privire la stabilirea posibilelor resedinte ale viitoarelor regiuni administrative.

Identitatea nationala nu se divide pentru ca am construit o noua forma teritoriala. Identitatile regionale puternice pot sa sprijine armonia intr-o zona, si nu sa duca la divizare. In Romania partea plina a paharului in ceea ce priveste identitatea este ca atasamentul cetatenilor fata de spatiile de locuire este foarte puternic. Atasamentul fata de localitate este cea mai puternica forma de atasament. Cel mai ridicat atasament il gasim in regiunea de dezvoltare Centru, iar cel mai scazut in regiunea de dezvoltare Sud-Est”, a declarat Dancu.

Sociologul a mai spus ca, de obicei, atasamentul cetatenilor este mai mare acolo unde regiunea este mai dezvoltata.

Ce capitale de regiune sunt preferate de romani – studiu IRES

In ceea ce priveste stabilirea resedintelor viitoarelor regiuni administrative, Vasile Dancu a prezentat rezultatele unui sondaj orientativ realizat de IRES pe fiecare din regiunile de dezvoltare existente inca din 1998.

[Nota: Sondajul de Opinie, impreuna cu celelalte lucrari prezentate, vor fi publicate pe site-ul Ministerului Dezvoltarii (www.mdrap.ro) in urmatoarele zile, potrivit reprezentantilor institutiei]

Regiunea Vest si Nord-Vest

Foto: Hotnews

Astfel, pentru regiunea Nord-Vest (judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj) municipiul Cluj-Napoca a fost preferat de aproape 60% dintre respondenti drept resedinta de regiune, un procent asemanator obtinand si Timisoara pentru regiunea Vest (judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis).

In regiunea Sud-Vest (judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea) municipiul Craiova a fost preferat de majoritatea respondentilor.

In regiunea Centru (judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) preferintele pentru posibila capitala a regiunii au fost impartite foarte strans intre cele trei mai orase Brasov, Sibiu si Targu-Mures.

Un rezultat asemanator a reiesit si in regiunea Sud (judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman) unde preferintele pentru resedinta de regiune administrative s-au impartit intre Ploiesti si Pitesti.

Pentru regiunea Sud-Est (judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea si Tulcea) favorit in raspunsurile cetatenilor pentru a devenit resedinta a fost Constanta, desi un procent semnificativ au optat pentru Galati, iar celelalte voturi s-au impartit predominant intre Braila si Buzau.

Regiunea Nord-est si Sud-Est

Foto: Hotnews

In cazul regiunii Nord-Est (judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui), municipiul Iasi a iesit in topul preferintelor pentru viitoarea capitala de regiune, insa si orasele Bacau si Suceava au adunat procente mari.

Potrivit sociologului clujean, atunci cand vor fi trasate viitoarele regiuni administrative si cand vor fi stabilite viitoarele resedinte, trebuie luate in calcul astfel de rezultate din sondaje, precum si toate informatiile legate de identitate locala si atasamentul populatiei. Totodata, Dancu a aratat si care sunt, in general, fluxurile de persoane din regiunile analizate catre restul judetelor din tara, un alt aspect de care sociologul crede ca trebuie tinut cont.

In partea de dezbateri, unii lideri locali prezenti la conferinta au ridicat mai multe probleme printre care problemele localitatilor din zona de munte care au un specific aparte, specificitatea Deltei Dunarii sau atributiile organelor de conducere din noua regiune administrativa.

Dragnea: Din evaluarile noastre, costurile sunt aproape de zero

Ministrul Dezvoltarii Regionale si al Administratiei Publice (MDRAP) Liviu Dragnea a declarat, la finalul dezbaterilor, ca se lucreaza la pachetul de atributii pentru structurile viitoarei regiuni, dar ca stabilirea granitelor si a resedintei fiecarei regiuni va reprezenta ultimul pas in proiect.

„Lucram la pachetul de atributii care trebuie sa mearga catre regiuni, judete si localitati. Desenul regiunilor si stabilirea resedintei vor reprezenta ultimul pas in acest proiect. Nu ne putem juca pe harta. Trebuie sa luam o decizie care va genera o dezvoltare echilibrata. Nu vor fi guverne regionale, ci consilii regionale care vor avea functii similare ca cele judetene. Vor adopta hotarari, nu legi, deci nu se va federaliza Romania”, a spus Dragnea.

Liviu Dragnea

Foto: Ministerul Dezvolarii Regionale

Pe de alta parte, ministrul dezvoltarii a pomenit de costurile implementarii regionalizarii si despre perioada de timp pe care guvernul o ia in calcul pentru schimbarile administrative.

„Din evaluarile noastre, costurile sunt aproape de zero. Nu inventam cheltuieli sau structuri birocratice in plus. Exista in paralel un proces serios de restructurare a administratiei centrale si locale. La structurile regionale aparatele executive vor fi bazate pe actualele structuri ale agentiilor de dezvoltare regionala. este pacat sa nu folosim aceasta expertiza. Cheltuiala totala pentru personal va fi, paradoxal, mai mica decat in actualul sistem.

L. Dragnea: In 2016, odata cu alegerile locale, sa alegem si conducatorii regionali

Ca durata, in viziunea noastra, acest proces e strucurat in doua etape. Prima sa se finalizeze dupa modificarea Constitutiei si alegerile conducerilor noilor structuri. Credem ca dupa 2014, sau in maxim 2 ani de zile, toate structurile regionale vor fi operationalizate. In 2016 sa fim deja cu toata structura institutionala bine asezata. La data alegerilor locale sa alegem prin votul cetatenilor si structurile regionale”, a mai spus Dragnea.

Ministrul dezvoltarii a mai atras atentia ca daca procesul de regionalizare „nu va fi realizat acum, apoi timp de 7-8 ani de zile nu-l vom mai putea face”.

La dezbaterea din aula centrala a Academiei Romane au participat, alaturi de membrii grupului de lucru academic al CONREG (Consiliul Consultativ pentru Regionalizare), prim-ministrul Victor Ponta, presedintele Senatului Crin Antonescu, ministrul Dezvoltarii Liviu Dragnea, presedintele Academiei Romane Acad. Ion Haiduc, academicieni, presedinti ai unor consilii judetene, primari ai unor municipii resedinta de judet, presedintii Comisiilor de Administratie Publica ale Camerei Deputatilor si Senatului, parlamentari, reprezentanti ai structurilor asociative ale administratiei publice locale, ai societatii civile si ai asociatiilor patronale si sindicale.