Cum vede o jurnalistă ucraineană, originară din regiunea Donbas, negocierile de pace dintre SUA și Rusia: „Aceasta este una dintre cele mai mari manipulări”

„Termenul Donbas este unul geografic, nu politic, iar folosirea lui produce o confuzie deliberată”, spune Valentina Troian, o jurnalistă ucraineană, originară din regiunea Luhansk, fostă angajată a televiziunii publice regionale. Într-un interviu pentru publicul HotNews, jurnalista povestește despre cum rușii au intervenit în regiune chiar înainte de 2014, când lumea întreagă a aflat despre conflictele din Donbas. Acum, regiunea este un punct crucial în negocierile de pace dintre SUA și Rusia.

• Valentina Troian este originară din orașul Teplogorsk, regiunea Luhansk. Între 2007 și 2014 a lucrat la Compania de Stat de Televiziune și Radio din Luhansk. În 2014 a părăsit regiunea ocupată, iar din 2015 colaborează cu instituții media naționale din Ucraina. În prezent locuiește la Kiev. 

– Termenul „Donbas” este folosit constant în discursul politic. Recent, domnul Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta ca „Donbas-ul” să fie recunoscut drept regiune a Rusiei.  Ce teritorii include, de fapt, aceasta noțiune?
– Valentina Troian: Aceasta este una dintre cele mai mari manipulări. Donbasul este un termen strict geografic și înseamnă „bazinul carbonifer Donețk”. El nu coincide cu granițele administrative ale regiunii Donețk și nici cu cele ale regiunii Luhansk. 

De exemplu, orașe precum Kramatorsk și Sloviansk, aflate sub control ucrainean, nu sunt în Donbas din punct de vedere geografic. În schimb, Donbas include și teritorii din regiunea Dnipropetrovsk, dar și o parte a Federației Ruse. De aceea, utilizarea politică a termenului este lipsită de sens. Când se spune „Donbas”, de fapt se vorbește despre părți din regiunile Donețk și Luhansk, nu despre o entitate clar definită.

– Cum interpretați declarațiile președintelui Zelenski, care spune că Ucraina nu va recunoaște „Donbasul” ca teritoriu rus?
– Cred că inclusiv aici apare confuzia. Regiunea Luhansk nu este integral în Donbas. Nordul regiunii Luhansk aparține Slobojanșcinei, nu Donbasului. Eu folosesc termenul „Donbas” exclusiv ca noțiune geografică. Ca termen politic, este folosit deliberat în mod ambiguu. Ce anume a avut Zelenski în vedere exact, pot doar presupune.

„Existau dinainte de 2014, oameni cu simpatii proruse, este adevărat”

– Propaganda rusă afirmă că Ucraina ar fi dus „război” în Donbas încă înainte de 2014. Dumneavoastră cum vă amintiți că au stat lucrurile?
– Existau oameni cu simpatii proruse, este adevărat. Dar nu pot spune că era o majoritate sau că exista un curent masiv. Lucram la televiziunea publică regională din Luhansk și am observat semnale clare de ingerință rusă încă înainte de 2014. 

A fost trimis un „producător” din Rusia, neoficial, care încerca să ne integreze în spațiul informațional rusesc. Nu era vorba de cenzură brutală, ci de sarcini absurde, inutile sau dăunătoare, care nu aveau nicio legătură cu realitatea locală. Mulți colegi au plecat. 

– Ne puteți da exemple concrete despre ce vi se cerea să scrieți sau să spuneți?
– La început nu era vorba despre propaganda. De exemplu, realizam documentare despre consumul de droguri în regiunea Luhansk. Era logic pentru un post regional. 

El (n.r. – producătorul rus) insista să facem materiale despre heroină, deși problema reală nu era asta. Era complet irelevant pentru regiunea noastră. Nu înțelegea nici că lucram într-o instituție de stat, cu buget și plan anual aprobat de Kiev. 

Într-o dimineață mi-a spus că planul nu contează și că trebuie să mergem să filmăm un deputat. Totul a început să se destrame. În cele din urmă, a fost sesizat SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei – n.r.). Nu a fost concediat pentru că nu era angajat oficial, dar a fost îndepărtat. După începerea războiului, a revenit și a devenit unul dintre curatorii propagandei, cu scenarii și materiale regizate.

– Cum au fost organizate protestele proruse din Luhansk în 2014?
– Nu au fost deloc spontane. Oamenii erau aduși organizat, cu autobuze, din diverse localități. Se vedea clar: pancarte identice, grupuri marcate pe raioane, simboluri rusești. Un lucru șocant s-a întâmplat pe 9 martie 2014, când persoane proruse au atacat un eveniment cultural dedicat lui Taras Șevcenko (n.r.- poetul național al Ucrainei). Au fost bătuți inclusiv copii. Nu era un miting politic, ci unul cultural. A fost evident un atac organizat.

– Cum a fost percepută de către localnicii invazia Rusiei din 24 februarie 2022?
– Pentru mine începerea invaziei nu a fost o surpriză. Încă din februarie se goleau spitale, femeile și copiii erau evacuați forțat spre Rusia, sub promisiuni false. A fost o manipulare psihologică enormă. Mobilizarea a fost forțată. Cunosc oameni care nu puteau ieși din casă de frica recrutării. Discursul lui Putin din 21 februarie, cu referiri la „denazificare”, a fost un semnal clar: nu urma doar un conflict local, ci un război pe scară largă. În dimineața de 24 februarie eram deja pregătită, cu rucsac, totul necesar, ca să plec din Kiev.

„Oamenii înțeleg acum diferența reală dintre Ucraina și Rusia”

– Din observațiile dumneavoastră, cum s-a schimbat atitudinea populației după 2022?
– După 2022, Rusia a impus un control dur. Inclusiv colaboraționiștii locali au început să fie arestați pentru corupție. Mulți antreprenori și agricultori au plecat. Afacerile se închid. Teritoriile sunt devastate. Oamenii înțeleg acum diferența reală dintre Ucraina și Rusia.

– Există opinii precum că o parte din ucraineni sunt gata să cedeze aceste teritorii, pentru a opri războiul pe scară largă. În ce măsura corespunde realității și ce presiune se pune pe Zelenski pentru a ceda teritorii în schimbul păcii?
– Presupun că pe undeva acest lucru este amplificat de boți. Un om care gândește nu ar spune și nici nu ar crede așa ceva. Dar să ne uităm la esență: ce teritorii pretinde Rusia? Vrea, de fapt, întregul teritoriu al Ucrainei. Cred că statele baltice înțeleg foarte bine că Rusia pretinde și teritoriile lor. 

Cred că și Moldova înțelege că Rusia vrea teritoriul ei, în sensul că o parte este deja ocupată. Este evident că nu se va opri în Ucraina, pur și simplu este blocată acum aici. Dacă va primi undă verde, va merge mai departe. O parte din regiunea Dnipropetrovsk este ocupată. O parte din regiunea Harkov este ocupată. Rusia nu a inclus regiunea Harkov în constituția sa, nici regiunea Dnipropetrovsk, dar este doar o chestiune de timp și nu se retrage de acolo. De aceea este absurd chiar și să te gândești la un asemenea scenariu. 

– Cum priviți poziția SUA în negocierile de pace din Ucraina și ideea de a crea „zonele economice speciale” în „Donbas”?
– Fie Statele Unite joacă în favoarea Rusiei, fie nu înțeleg ce se întâmplă pe teren. Altă variantă nu există. „Ce zonă? Acolo există deja o zonă, dar nu este nici liberă, nici economică. Nu voi formula mai departe, dar haideți să tragem o concluzie. 

– Din punctul dumneavoastră de vedere, ca persoană originară din această regiune, care a lucrat mult timp acolo, care ar fi cel mai corect deznodământ pentru Donbas? Ce așteptați concret?
– În primul rând, eliberarea teritoriului. În al doilea rând, toți cetățenii Rusiei și persoanele care se consideră cetățeni ai Rusiei trebuie să plece în Rusia și să trăiască acolo. Să plătească amenzi pentru trecerea ilegală a frontierei. Să plătească amenzi și pentru alte încălcări ale legislației ucrainene. Acest lucru este de la sine înțeles și va rămâne valabil permanent. Consider că acesta ar fi un deznodământ corect.