Sari direct la conținut

Cum vor sa intareasca siguranta publica si controlul comunicatiilor francezii, belgienii si germanii dupa asasinatele de la Paris. Revine in forta dezbaterea legilor Big Brother in Marea Britanie

Mare dezbatere in Occicdent - au nevoie serviciile de mai multa putere dupa atentatele de la Charlie Hebdo?, Foto: AGERPRES
Mare dezbatere in Occicdent - au nevoie serviciile de mai multa putere dupa atentatele de la Charlie Hebdo?, Foto: AGERPRES

Franta, Belgia, Germania si Marea Britanie – sunt cateva tari in care autoritatile reclama masuri speciale dupa asasinatele de la Paris, in special un control mai strict al comunicatiilor pe net sau in retelele de telefonie mobila. Masurile supuse dezbaterii publice in Europa merg insa pana la retragerea cetateniei, inghetarea averilor sau retinierea actelor de identitate a cetatenilor care merg sa se antreneze in tabere teroriste. Germania, de pilda, solicita inclusiv colectarea datelor de zbor de la pasageri, pentru un mai bun control al cetatenilor care calatoresc spre Europa din anumite regiuni.

Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a anuntat, citat de L’Express, ca vrea un anumit tip de control pe internet in ceea ce priveste mesajele care incita la ura sau violenta. El a enuntat o posibila colaborare cu retelele de socializare pentru stergerea imediata a acestor mesaje.

Tot Cazeneuve a enuntat si posibilitatea modificarii Tratatului Schengen, cu ingreunarea accesului strainilor in Franta, dar ideea a fost lasata in suspensie. Ministrul de Interne a mai spus ca UE trebuie sa adopte Passenger Name Record, un sistem european de colectare a datelor furnizate de companiile aeriene, dar propunerea legislativa este blocata in Parlamentul European.

Si premierul Manuel Valls a anuntat ca legislatia antiterorista si mijloacele de lupta trebuie intarite, dar nu a dat detalii precise. Singurul punct in care s-a pronuntat premierul este adoptarea unor masuri prin care detinutii condamnati pentru acte de terosim sa fie izolati de ceilalti detinuti, astfel incat sa nu mai poata face prozeliti.

Publicatia Les Echos inventariaza ce s-a facut pana acum in materie de antiterorism:

– 14 legi pentru lupta antiterorism au fost adoptate in Franta din 1986 pana acum. Ultima a fost adoptata de Parlament pe 13 noiembrie 2014

– 1.200 – 1.400 de persoane care au domiciliul in Franta sunt suspecte de legaturi cu terorismul jihadist, potrivit premierului Manuel Valls.

In Belgia, premierul Charles Michel vrea sa accelereze un pachet de legi antiteorism, iar un prim set de masuri va fi adoptat vineri de guvern. Una dintre masuri priveste interceptarile telefonice, care vor putea fi realizate mult mai rapid. O alta masura este inghetarea averilor cetatenilor belgieni plecati sa lupte alaturi de factiunile jihadiste, precum si retragerea cetateniei belgiene.

Marea Britanie

Conservatorii britanici intentioneaza sa puna din nou in discutie si sa implementeze o noua lege pentru a ajuta serviciile secrete sa spioneze activitatea britanicilor pe internet dupa atacurile de la Paris, a declarat premierul David Cameron, citat de The Telegraph.

Potrivit sursei citate, premierul a declarat ca serviciile secrete vor primi dreptul de a citi toate mesajele trimise pe internet, daca Partidul Conservator va castiga alegerile din mai. Aceasta se anunta deja a fi una din temele electorale cheie, in conditiile in care liberal democratii se opun iar laburistii sustin puteri sporite pentru structurile de informatii, cu conditia ca activitatea lor sa fie dublata de o verificare mai stricta.

Daily Mail sustine ca, dupa declaratiile premierului Cameron, serviciile de mesagerie WhatsApp si Snapchat ar putea fi blocate. Cameron a explicat: „Vom permite mijloace de comunicare care sunt imposibil de citit? Raspunsul meu la aceasta intrebare este: Nu, nu trebuie sa o facem”.

Liderul Partidului Liberal Democrat, vicepremierul Nick Clegg, a criticat varianta britanica a legilor Big Brother cunoscute sub numele de The Snoopers’ Charter, afirmand ca aceste planuri reprezinta o „noua putere discretionara acordata guvernelor de a inregistra istoricul de navigare pe net al oricarui barbat, femeie sau copil, mailurile trimise sau interactiunile in social media, indiferent daca se fac sau nu vinovati de ceva”.

„The Snoopers’ Charter nu vizeaza pe cineva anume. Nu este proportional. Nu este inofensiv. Va fi o noua si dramatica schimbare a relatiei dintre stat si individ„, a mai declarat Clegg.

Planurile pentru comunicarea datelor de trafic – poreclite „Snoopers’ charter” – au fost blocate in coalitia de guvernare din Marea Britanie de Liberal Democrati. Politia si serviciile de informatii si-au exprimat ingrijorarea ca nu vor putea accesa continutul in cazul unor noi mijloace de comunicare pe net.

Premierul Cameron a afirmat ca noua legislatie va intra in vigoare incepand cu anul viitor: „Ca premier, ma voi asigura ca este o lege cuprinzatoare care nu lasa teroristilor spatii de comunicare”.

Publicatia Daily Mail aminteste ca pachetul de legi, elaborat in mai 2012 de secretarul de stat Theresa May, extinde obligatia companiilor de a retine datele de trafic in cazul comunicatiilor telefonice si de email – insa nu si continutul acestora – in cazul fiecarui cetatean care navigheaza pe net, inclusiv in cazul folosirii retelelor social ca Facebook, jocuri pe internet sau foloseste serviciul de mesagerie mobila.

Germania

Der Spiegel trateaza subiectul sigurantei publice intr-u amplu material in editia internationala online. Germania incearca sa trateze atacurile teroriste din Franta cu apeluri la calm, neavand planuri pentru noi legi anti-terorism. Totusi, exista o temere crescanda ca masacrele vor incuraja un curent anti-musulman in tara, scrie Der Spiegel.

Exista insa un echilibru fragil, noteaza publicatia. „Ministrul de interne si ministrul justitiei au subliniat ca se opun oricaror noi legi de securitate. Dar acestia sunt oricand dispusi sa aminteasca deciziile adoptate inainte de atac precum si legile aflate in asteptare pe traseul parlamentar”, noteaza Der Spiegel.

Sursa citata aminteste ca un studiu realizat de Bertelsmann inainte de atacurile de la Paris arata ca 57% dintre germanii non-musulmani considera Islamul drept o amenintare, fata de 53% in 2012.

Der Spiegel scrie ce contin legile pe care marea colalitie de guvernare din Germania a decis sa le intareasca. De pilda, orice tentativa de a calatori intr-o tabara de antrenament terorista va fi in curand considerata infractiune, la fel finantarea gruparilor teroriste. O lege va fi data in cursul lunii ianuarie care acorda autoritatilor posibilitatea de a retrage cartile de identitate ale suspectilor.

Der Spigel aminteste ca ministrul de interne german (crestin-democrat) sustine, de asemenea, infiintarea unui sistem UE capabil sa colecteze datele de zbor ale pasagerilor. Aceasta ar oferi posibilitatea de a compara numele pasagerilor care zboara in Europa din anumite regiuni cu cele aflate pe listele negre.

Parlamentul European a blocat propunerea. „Avem nevoie de capacitatea de a compara datele pasagerilor”, a declarat ministrul de interne german, Thomas de Maizière, care a discutat problema, duminica, la Paris, cu cativa ministri de interne din UE. De Maizière a declarat ca ministrii ar fi pregatiti sa faca anumite compromisuri in ce priveste datele de zbor ale pasagerilor, dar ca nu vor accepta „blocada” Parlamentului European.

Insa publicatia germana aminteste pozitia ministrului de justitie norvegian (SPD), care si-a exprimat scepticismul fata de adoptarea unor noi legi in domeniul securitatii. Acesta a citat din fostul premier norvegian Jens Stoltenberg care, dupa masacrul din 2011 soldat cu 11 morti, a afirmat: „Nu vom renunta niciodata la valorile noastre – raspunsul nostru este mai multa democratie, mai multa deschidere si mai multa umanitate”.

Joachim Herrmann, ministrul de interne al landului Bavaria, ofera un indiciu asupra a ceea ce va urma. „Monitorizarea potentialilor teroristi este costisitoare si complexa. Singura solutie este sa dispunem de resurse umane bine antrenate si cu experienta„. Un purtator de cuvant al grupului parlamentar CDU/CSU a cerut „personal suplimentar pentru a supraveghea potentialele amenintari venite din partea unor indivizi care se intorc din Siria”.

Potrivit unor date oficiale citate de Der Spiegel, se estimeaza ca in Germania exista circa 1000 de persoane in legatura cu cercuri teroriste islamiste, din care 230 sub supraveghere speciala. Acestia sunt clasificati drept periculosi, pregatiti sa comita acte de violenta in orice moment. Serviciile anti-terororism germane acorda o atentie speciala unui numar de aproximativ 550 de indivizi care au calatorit recent in Siria, unii dintre ei fiind implicati in lupte, si unui numar de 180 de indivizi care au revenit in Germania.

Politia germana estimeaza ca ar fi nevoie de aproximativ 3600 de ofiteri doar pentru a monitoriza indivizii care au revenit in tara. Potrivit unor oficiali din politie, ar fi nevoie de resurse suplimentare pentru a imbunatati problema securitatii in Germania.

In fine, Spiegel online noteaza, la capitolul masuri dupa atacurile din Paris. Masini de politie au fost postate marti in fata sediilor catorva redactii de ziar din Germania care au publicat caricaturile aparute in Charlie Hebdo.

Duminica dimineata a fost inregistrat un atac cu sticle incendiare impotriva redactiei Hamburger Morgenpost, unul din ziarele germane care au publicat caricaturi dupa asasinatele de la Paris.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro