Cum vrea o tânără din Chișinău să revoluționeze protezele bionice cu ajutorul AI. Proiectul ei, premiat la un renumit concurs de știință

O tânără din Chișinău, masterandă la Timișoara, cercetează metode prin care protezele bionice să poată reproduce mișcări mai naturale și mai precise. Laura Cotogoi-Mușcinschi a câștigat ediția din acest an a concursului „Games of Science”, la care au participat 16 concurenți în finală.

Câștigătoarea concursului este masterandă în Electronică Biomedicală în cadrul Facultății de Electronică și Telecomunicații la Universitatea Politehnică din Timișoara.

Cercetarea ei este despre proteze controlate prin semnale musculare și despre tehnologii ce redau gesturi și mișcare.

Momentan, Laura Cotogoi – Mușcinschi face cercetare pe partea teoretică, cu diferite simulări și tehnici de procesare de semnale electromiografice pe computer, a explicat ea, pentru HotNews. Ea speră că în decurs de un an să treacă și la cercetări practice.

„Mă gândesc și la un doctorat și vreau să lucrez mai mult cu echipament de hardware, decât cu procesare de semnale, însă tot pe zona de tehnologie biomedicală”, spune tânăra de 23 de ani. Ea este din Chișinău, însă de cinci ani locuiește la Timișoara, unde s-a mutat pentru facultate. 

Games of Science este un concurs de comunicare a științei care se ține în fiecare an, are în total opt etape (plus finala), iar ideea este ca tineri masteranzi și cercetători să vorbească despre munca lor, prezentând idei complexe în limbaj care să fie înțeles de publicul larg și fără prezentări PowerPoint. Câștigătorii primesc o bursă în valoare de 2.000 de euro „pentru continuarea pregătirii în comunicarea științei”.

„După o amputare, creierul continuă să trimită comenzi către membrul care nu mai există, iar acestea rămân sub forma unor semnale electrice foarte slabe. Studiez metode prin care aceste semnale pot fi captate și filtrate, astfel încât protezele bionice să devină mai eficiente”, explică Laura Cotogoi – Mușcinschi.

Protezele „ar putea să facă mișcări mult mai complexe și mult mai naturale și să nu mai existe acea mișcare sacadată, robotică. (…) Ar putea fi dezvoltate și exoschelete robotice adaptate nu doar pentru mâini sau picioare, ci și pentru alte zone ale corpului”, explică masteranda de la Timișoara. 

Ce ar avea în plus protezele, dacă cercetarea se va dovedi un succes? Senzori foarte mici, capabili să simtă orice impuls electric, senzori care să poată să filtreze între diferite semnale, spune ea. Ce ar putea urma? „După foarte multe teste practice, poate aș putea să ajung să învăț eu un senzor smart, poate cu ajutorul noilor tehnologii AI, ca să știe ce semnal este responsabil pentru o anumită mișcare. Ar însemna ca numai pe acela să-l folosească mai departe ca să acționeze proteza”, mai spune câștigătoarea Games of Science.

Protezele mioelectrice sunt proteze controlate prin semnalele electrice produse de mușchi. Cel mai des sunt folosite pentru mâini și brațe

O proteză bionică este o proteză avansată care poate fi controlată electronic și care încearcă să reproducă o parte dintre funcțiile naturale ale unui membru uman.

Ce este Games of Science

Games of Science este un program național dedicat comunicării subiectelor științifice pe înțelesul publicului larg, în care tineri cercetători își prezinte munca în formate scurte și accesibile.

Games of Science este un proiect de popularizare a științei, fiind organizat de Asociația PublicSciForum. Ediția 2026 a început în februarie și au existat opt etape locale, până la finala națională din 17 mai.

Games of Science este deschis studenților, masteranzilor, doctoranzilor și tinerilor cercetători din toate domeniile, cu vârsta recomandată între 20 și 35 de ani, care doresc să se implice în promovarea științei în public. Nu este necesară experiența anterioară, iar lipsa acesteia nu constituie un impediment pentru participare.

Concursul este coordonat de fosta jurnalistă Ada Roseti și a ajuns la a cincea ediție, prima fiind organizată în 2022.