Cum vrea părintele WWW să salveze internetul „optimizat pentru răutate” / Tim Berners-Lee: În AI, „calul a luat-o la galop”

„Nu este prea târziu să remediem situația”, avertizează Tim Berners-Lee, într-un mesaj critic la adresa modului în care a evoluat lumea digitală. Părintele internetului denunță monopolurile care blochează dezvoltarea sistemelor pro-umane și cere o resetare radicală a unei rețele care, în opinia sa, a fost „optimizată pentru răutate”, potrivit The Guardian.

La aproape patru decenii de când a pus bazele World Wide Web, Tim Berners-Lee se află în Australia pentru a-și promova volumul „This Is for Everyone” („Web-ul este al tuturor: Povestea neîncheiată a World Wide Web”), o pledoarie pentru salvarea propriei invenții. „Putem repara internetul. Nu este prea târziu”, afirmă savantul britanic, care descrie eforturile sale actuale drept o „luptă pentru sufletul web-ului”.

Totuși, optimismul său scade drastic în fața ascensiunii inteligenței artificiale, un domeniu în care consideră că „calul a luat-o deja la galop”. El trage un semnal de alarmă sumbru: dezvoltarea AI în „silozuri” corporatiste închise, fără o supraveghere științifică globală, riscă să lase omenirea vulnerabilă în fața unei superinteligențe controlate exclusiv de interese private.

Tehnologia nu este neutră

Berners-Lee consideră că prima corupție a web-ului a avut loc odată cu comercializarea sistemului de nume de domenii, care, în viziunea sa, ar fi servit mai bine interesul public dacă rămânea sub controlul unei organizații non-profit. În schimb, el susține că spațiul .com a fost acaparat de „șarlatani” în anii ’90.

„Americanii au fost extrem de dornici să comercializeze internetul”, a explicat acesta pentru The Guardian Australia. Potrivit savantului, acest moment a marcat trecerea brutală a rețelei de la statutul de „obiect academic” la cel de „obiect comercial”.

Profitul a devenit rapid motorul care a modelat arhitectura internetului. Totuși, abia în 2016, odată cu alegerile din SUA, Berners-Lee a realizat cât de toxică a devenit propria invenție. „Sunt devastat”, mărturisea el pentru Vanity Fair doi ani mai târziu, șocat de abuzurile din mediul online.

Timp de 35 de ani, Berners-Lee a scris ceea ce consideră a fi „primul blog din lume”. Într-o postare din iunie 2024, el a publicat o hartă a internetului care demonstrează că web-ul rămâne, în esență, un loc bun. De la e-mail și Zoom până la sănătate și creativitate, diagrama sa evidențiază beneficiile uriașe ale colaborării și suveranității digitale.

Totuși, harta sa are și o zonă critică, marcată cu roșu. Acolo se află platforme precum X, Snapchat sau YouTube, alături de fenomene precum dependența, dezinformarea și polarizarea. Creatorul web-ului avertizează că acest colț al internetului a fost „optimizat pentru răutate”, fiind bazat pe supraveghere intensă și manipularea informațiilor pentru a forța interacțiunea.

„Este doar o mică parte din întregul internet, dar problema este că oamenii petrec enorm de mult timp acolo pentru că aceste site-uri creează dependență”, explică el pentru The Guardian. Berners-Lee demolează astfel mitul conform căruia tehnologia este neutră, subliniind că modul în care proiectezi un site poate fi, în mod explicit, bun sau rău.

Deși conectivitatea extinsă a web-ului pare să oglindească natura umană, Berners-Lee respinge ideea că degradarea internetului era inevitabilă.

„Exista oarecum o mantră conform căreia tehnologia era neutră, iar oamenii erau buni sau răi. Dar, de fapt, acest lucru nu este valabil pentru lucrurile de pe internet”, explică el pentru The Guardian.

Inventatorul subliniază că designul unei platforme precum Reddit sau Pinterest poate fi „în mod explicit bun”. Însă, atunci când un algoritm este proiectat având ca prioritate absolută interacțiunea cu orice preț, acesta devine „în mod explicit rău”, forțând utilizatorii într-o spirală a dependenței.

Colaborare și compasiune

Berners-Lee susține că dominația giganților precum Facebook și Google blochează inovația. Aceste monopoluri împiedică dezvoltarea unor sisteme cu adevărat pro-umane. El ridică o întrebare critică: de ce să lăsăm doar câteva companii să controleze datele identice în sisteme netransparente?

Soluția sa este protocolul Solid, o tehnologie de descentralizare a datelor. Savantul lucrează de un deceniu la acest proiect menit să schimbe radical stocarea datelor pe web. Această versiune a internetului ar stimula suveranitatea personală și ar reda controlul utilizatorilor.

„Atunci când oamenii sunt entuziasmați, ochii încep să le strălucească și încep să programeze doar pentru că își pot imagina viitorul”, spune el despre dezvoltatorii care au aderat la conceptul său.

Berners-Lee compară „pod-urile” Solid – un fel de seifuri digitale personale – cu niște rucsacuri digitale de date, păstrate în siguranță de fiecare individ. Acestea le permit utilizatorilor să aleagă exact ce informații partajează cu firmele sau organizațiile, fără a le ceda controlul.

Sistemul este deja funcțional: Guvernul Flandrei din Belgia utilizează Solid pentru a trata datele cetățenilor ca pe un serviciu public. Astfel, informațiile medicale sau educaționale pot fi partajate controlat cu un medic sau un tutore AI, fără ca datele să fie cedate definitiv unei platforme comerciale.

Inventatorul WWW-ului este convins că platforme precum Facebook sau X vor deveni irelevante dacă nu se adaptează. În viziunea sa, noile sisteme vor fi atât de puternice și colaborative, încât părți din web-ul actual vor fi pur și simplu abandonate.

De asemenea, el speră să înlocuiască mecanismele toxice de astăzi cu o „formă mult mai bună de dependență”: „posibilitatea de a colabora la nivel mondial cu prietenii, familia și colegi”.

În ceea ce privește soluțiile radicale, precum recenta interdicție a rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani impusă în Australia, părintele web-ului rămâne sceptic. Deși recunoaște toxicitatea unor algoritmi, el consideră că blocarea totală nu este răspunsul.

„Sunt curios să văd cum va evolua situația în Australia, deoarece există persoane în Marea Britanie care propun o măsură similară, iar altele ar putea urma acest exemplu. Prima întrebare este dacă copiii ar trebui să utilizeze aceste site-uri de socializare. Cred că trebuie să recunoaștem că serviciile de mesagerie, de exemplu, sunt utile”, spune el.

AI – „calul a luat-o la galop”

Optimismul lui Berners-Lee scade brusc când vine vorba de inteligența artificială, scrie The Guardian. Deși recunoaște că Inteligența Artificială — care există doar datorită datelor colectate de Web — ar putea transforma societatea, savantul se teme că am ratat momentul implementării unor măsuri de siguranță.

„Calul a luat-o deja la galop”, avertizează el, referindu-se la ritmul necontrolat al dezvoltării AI.

Berners-Lee, care a creat bazele internetului (HTML, HTTP) în spiritul colaborării științifice de la CERN, pledează acum pentru un model similar aplicat inteligenței artificiale.

„Mi-ar plăcea să văd un CERN pentru IA, unde toți oamenii de știință de top se reunesc și încearcă să creeze o superinteligență. Și, dacă pot, să o integreze într-un sistem din care să nu poată ieși și să convingă oamenii să o lase să conducă lumea”, spune el.

Dar, din cauza diviziunilor actuale din mediul online, inventatorul britanic consideră că suntem „foarte departe” de un astfel de proiect. „Avem IA realizată în aceste companii uriașe, în aceste silozuri care nu se supraveghează reciproc”, explică el. Într-un sistem dominat de interese private, Berners-Lee se declară sceptic că vreo comunitate științifică va mai putea analiza vreodată dacă aceste tehnologii sunt cu adevărat sigure pentru umanitate.