Cum vrea statul să gestioneze cazurile de violență din școli: Școala se va putea adresa instanței ca să îi oblige să meargă la consiliere pe copiii care își agresează colegii

Aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului, jignirile sau semnele obscene sunt definite drept forme grave de violență în școli într-un proiect privind gestionarea cazurilor de violență în unitățile de învățământ. De asemenea, angajaţii creșelor, grădinițelor sau școlilor care observă că un copil este victimă a violenţei în afara şcolii sunt obligaţi să intervină. Dacă părinții nu colaborează, școala va avea posibilitatea să se adreseze instanței pentru a obliga elevii să participe la ședințe de consiliere.

Ministerul Educației a pus în dezbatere procedura privind managementul cazurilor de violență din unitățile de învățământ, care include reguli pentru gestionarea cazurilor de violență între copii, a suspiciunilor privind consumul de droguri sau a situațiilor în care profesorii sunt agresați de către elevi.

Sunt definite clar cazurile de „violență ușoară” și „violență gravă”, sunt stabilite măsuri, de la consiliere pentru victimă și agresori, vizite de monitorizare acasă la copil, dacă părinții nu colaborează și chiar posibilitatea ca școala să se adreseze instanței pentru a obliga elevii să participe la ședințele de consiliere, în cazul în care aceștia și familia refuză.

În primul rând, proiectul propune un cadru general în care copiii și părinți să raporteze aceste incidente:

• „Personalul școlii este obligat să asigure și să informeze antepreşcolarii/preșcolarii/elevii, părinții/reprezentanții legali privind posibilitatea de a raporta situațiile de violență/corelate prin metode confidențiale (e-mail la adresa școlii, note de relații), respectiv posibilitatea de a adresa direct o sesizare scrisă educatorului, învățătorului, dirigintelui, conducerii unității de învățământ.
• În situația în care fapta de violență este raportată de elevi, personalul școlii are obligația să asculte elevii cu răbdare, calm și să îi protejeze împotriva oricărei forme de discriminare sau răzbunare din partea celorlalți”.

Este stabilit, pentru fiecare caz, cum trebuie să acționeze cadrele didactice:

• „La locul săvârșirii faptei, personalul școlii are obligația să elimine riscurile, să asigure asistență medicală, dacă e necesar, și să le redea elevilor sentimentul de siguranță fizică și emoțională.
• Pentru prevenirea revictimizării, intervievarea repetată a victimei/victimelor este interzisă. În funcție de gravitatea cazului, intervievarea persoanelor implicate este realizată de reprezentanții poliției, DGASPC sau ai unității de învățământ”.

Ce înseamnă „violență ușoară” în școală

În proiect este definită „violența ușoară”:

• un caz de violență ușoară se repetă de cel mult 3 ori pe lună; în situația în care frecvența este mai mare e necesară încadrarea cazului ca formă gravă de violență;
• o atingerea nedorită fără conotație sexuală, scuiparea, îmbrâncirea, trântirea, aruncarea cu obiecte etc.;
• ton ridicat cu intenție, tachinare, ironii, insulte/înjurături, poreclire, intimidare, etc..

Apoi, proiectul stabilește ce trebuie să facă în aceste cazuri personalul școlii care a fost martor sau a fost informat cu privire la situația respectivă:

• Primul pas este aplanarea conflictului și despărțirea elevilor implicați și de a elimina toate sursele de risc asupra persoanelor implicate (victimă/victime, martor/martori, autori/autori). Dacă există antepreșcolari/ preșcolari/ elevi care necesită asistență medicală școlară, se solicită intervenția personalului specializat de la cabinetul medical.
• Personalul şcolii informează verbal directorul școlii cu privire la situația de violență la care a fost martor sau care i-a fost raportată.
• Directorul informează verbal și în condiții de confidențialitate părinții/reprezentanții legali ai tuturor antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor implicați și le solicită sprijinul pentru prevenirea repetării/agravării situației de violență.
• Directorul convoacă o întâlnire de urgență cu educatoarea/profesorul de învățământ primar/dirigintele, consilierul școlar, mediatorul școlar, îi informează cu privire la fapta de violență săvârșit în spațiul școlar, la starea fizică și emoțională a elevilor implicați, la răspunsul părinților și le solicită să analizeze cazul de violență și să propună măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor/autorii faptelor.
• Educatoarea/profesorul de învățământ primar/dirigintele, consilierul școlar, mediatorul școlar analizează cauzele și efectele cazului de violență asupra victimei/victimelor și autorului/autorilor și stabilesc măsuri. Dacă e necesar, directorul școlii efectuează asistență la lecții/deleagă observarea preșcolarilor/elevilor în pauze.
• Directorul monitorizează aplicarea măsurilor și sancțiunilor asumate de către educatoare/profesorul de învățământ primar/dirigintele, consilierul școlar, alte cadre didactice implicate/Consiliul clasei (dacă e cazul) și părinți.
• În situația în care elevii nu participă la activitățile de sprijin organizate, personalul școlii informează părinții/reprezentanții legali în acest sens. Dacă există suspiciunea că părinții nu pun în aplicare măsurile asumate pentru îmbunătățirea relațiilor dintre elevi și profesori, directorul sesizează situația la Direcția de Asistență Socială , în vederea efectuării unei vizite de monitorizare la domiciliul copilului. Dacă există suspiciunea că personalul școlii nu pune în aplicare măsurile asumate, părinții/reprezentanții legali sesizează situația directorului unității de învățământ.

Ce înseamnă „violență gravă” în școală

„Cazurile în care este afectată integritatea sau sănătatea (sunt necesare servicii medicale) victimei/victimelor, a existat abuz psihologic (constatat de psiholog) și altele similare sunt încadrate ca forme grave de violență”, se arată în proiect:

• vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violențe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat, automutilarea, lovirea,
• aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului, instigarea la violență, incitarea la ură și discriminare,
• amenințarea, șantajul, hărțuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii,
• bullyingul și cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea,
• agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă, molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotație sexuală), sextingul, sexualizarea; traficul de minori.

Cum trebuie procedat în aceste situații:

• Elevii sau personalul școlii apelează imediat serviciul unic de urgență 112.
• Dacă există antepreșcolari/preșcolari/elevi care necesită asistență medicală școlară, se solicită intervenția personalului specializat de la cabinetul medical.
• Personalul școlii aplanează conflictul, desparte preșcolarii/elevii aflați în conflict și elimină toate sursele de risc asupra persoanelor implicate (victimă/victime, martor/martori, autori/autori).
• Elevii/personalul şcolii informează verbal și în regim de urgență directorul.
• Dacă există suspiciunea săvârșirii unei fapte prevăzute de Legea penală și, până la
• momentul respectiv, nu a fost sesizat serviciul unic de urgență 112, directorul sesizează verbal și în regim de urgență dispeceratul de poliție. Până la sosirea poliției, directorul asigură, pe cât posibil, locul săvârșirii faptei (limitează accesul persoanelor în câmpul faptei) și conservarea probelor existente.
• Directorul unității de învățământ informează verbal și în regim de urgență părinții/reprezentanții legali ai elevilor implicați (în principal victimă/victime și/sau autor/autori) și le solicită să se prezinte la școală pentru gestionarea situației.
• Dacă este implicat un minor, directorul sesizează de urgență cazul grav de violență la Direcția de Asistență Socială.
• Directorul școlii informează verbal ISJ/ISMB cu privire la cazul grav de violență.
• Personalul școlii izolează victima/victimele de autorul/autorii faptei de violență, îi conduce în spații unde se simt în siguranță, pentru reducerea nivelului de stres și protecție.
• În situația în care s-a săvârșit o infracțiune, directorul unității de învățământ se informează cu privire la hotărârea instanței de judecată care privește pe autor/autori (portal.just.ro).
• Personalul școlii analizează situația din punct de vedere al nevoilor educaționale, relaționale, sociale și psihologice ale preșcolarilor sau elevilor implicați, la nivelul unității de învățământ.
• În situația în care există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, directorul UIP nu permite interogarea elevilor implicați (audierea elevilor este realizată exclusiv de către organele de cercetare penală specializate, în prezența unui psiholog în cazul victimelor, respectiv a unui reprezentant DGASPC in cazul autorilor).
• În situația în care nu există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, minorii implicați (autor/autori și victimă/victime) sunt intervievați pe cât posibil o singură dată, separat, în prezența a cel puțin unui părinte/reprezentant legal pentru copiii sub 14 ani, de către consilierul școlar/psihologul de la DGASPC, la decizia managerului de caz, într-un spațiu care asigură confidențialitatea.
• Părinții/reprezentanții legali sunt intervievați de către consilierul școlar/reprezentanții SPAS/DAS/ DGASPC, la decizia managerului de caz, separat cei ai copiilor victime de ai copiilor autori.
• Pe baza rezultatelor evaluării, educatoarea/profesorul de învățământ primar/dirigintele, consilierul școlar și mediatorul școlar, cu consultarea părinților, stabilesc măsuri școlare de sprijin pentru autor/autori și victimă/victime și stabilesc sancțiuni pentru autor/autori. Consiliul profesoral validează sancțiunile propuse. Sancțiunea se comunică elevului/elevei și părinților/tutorilor legali, în scris, de către personalul de conducere al unității de învățământ, în termen de cel mult 30 de zile de la data deciziei. Părinții/tutorii legali sau elevii majori au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la consiliul de administrație al școlii.
• În situația în care elevii nu participă la activitățile de sprijin organizate, profesorii informează părinții/reprezentanții legali. În situația în care există suspiciunea că părinții nu pun în aplicare măsurile asumate pentru îmbunătățirea relațiilor dintre elevi și profesori, directorul școlii sesizează Direcția de Asistență Socială. În situația în care există suspiciunea că personalul școlii nu pune în aplicare măsurile asumate, reprezentanții instituțiilor abilitate/părinții/reprezentanții legali sesizează situația personalului de conducere al școlii . Dacă există suspiciunea că reprezentanții SPAS/DGASPC nu pun în aplicare măsurile asumate, directorulsesizează DGASPC/ANPDCA.
• În situația în care elevii și/sau părinții/reprezentanții legali continuă să refuze participarea la ședințele de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, cuprinse în Planul de reabilitare și/sau reintegrare socială, chiar și după vizita de monitorizare efectuată de Direcția de Asistență Socială, directorul sesizează situația managerului de caz. Direcția de Asistență Socială și inspectoratul școlar pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească, a elevilor și/sau părinților/tutorilor legali să participe la ședințe de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică.

Angajaţii din unităţile de învăţământ preuniversitar care observă semne sau comportamente ale copiilor în baza cărora au suspiciuni că aceştia sunt victime ale violenţei în afara şcolii sunt obligaţi să ia măsuri, să anunţe, după caz, fie familia copilului, fie autorităţile, dacă familia este cea suspectată de exercitarea actelor de violenţă.

Intervenția în caz de suspiciune de consum de substanțe interzise în rândul elevilor

„ În urma observării unuia sau a mai multor semne ale consumului de substanțe psihoactive sau a altor modificări îngrijorătoare de comportament, orice membru al personalului școlii poate suspecta consumul de substanțe psihoactive. Este recomandat ca suspiciunea să fie discutată în mod discret cu profesorul diriginte, pentru a afla dacă semnele au fost observate și de alți membri ai personalului. În situația în care există o amenințare reală, bruscă la viața, la sănătatea sau la siguranța elevilor suspectați, elevii sau personalul școlii apelează imediat serviciul unic de urgență 112”, se arată în proiect.

Elevii/personalul școlii informează verbal și în regim de urgență directorul cu privire la suspiciunea de consum de substanțe, iar acesta are obligația de a sesiza Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog și să stabilească împreună un pachet de măsuri.

Citește și:

• DEZBATERE PUBLICĂ Sunt școlile din România mai nesigure, iar copiii de azi mai violenți? De ce ajung elevii să facă gesturi extreme? SONDAJ LIVE

Sursa foto: dreamstime.com