Cum zac nefolosite, în vârful epidemiei de COVID-19, spitalele modulare construite special pentru pandemie
În timp ce medicii și autoritățile anunță zilnic că spitalele COVID sunt copleșite de pacienți, lucru cât se poate de real, iar capacitatea va fi depășită în curând în cazul în care numărul de îmbolnăviri continuă să crească, în special în secțiile de Terapie Intensivă, 3 spitale modulare construite în București special pentru această epidemie stau, în mod inexplicabil, complet sau parțial nefolosite. Cel mai performant dintre ele este spitalul cu 38 de paturi ATI construit de Asociația Dăruiește Viață din donațiile a peste 250.000 de români. Spitalul a fost gata acum o lună, dar autoritățile nu au găsit nici până acum suficient personal, iar ventilatoarele – singura dotare pusă la dispoziție de autorități, celelalte fiind deja asigurate de Dăruiește Viață – se lasă așteptate.
Contactat astăzi de HotNews.ro, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a promis că spitalul construit de Asociația Dăruiește Viață din donațiile a peste 250.000 de români ar urma să fie deschis într-o zi – două. Nu este însă prima dată când autoritățile promit că acest spital va fi funcțional în cel mai scurt timp.
Spitalul modular construit de Asociația Dăruiește Viață
Spitalul modular pentru cazuri ușoare construit de Primăria Capitalei în zona Pipera așteaptă în continuare avizul Direcției de Sănătate Publică, chiar dacă Primăria a anunțat încă de acum mai bine de două luni că spitalul este gata. Spitalul Primăriei are 400 de paturi pentru cazuri ușoare și a fost gândit ca secție externă a Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din București, spital COVID aflat în subordinea Primăriei Capitalei. Gabriela Firea spune că, din momentul în care spitalul a fost gata, a solicitat Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, instituția care administrează spitalele din subordinea Primăriei Capitalei, să pună la dispoziție personal medical din spitalele din subordinea Primăriei.
Singurul spital modular care a fost folosit la scurt timp după construcție este cel instalat de Ministerul Apărării Naționale la Institutul Ana Aslan din Otopeni, pentru tratarea cazurilor ușoare și medii de coronavirus. Spitalul a fost construit în timp record – în doar câteva zile – la finalul lunii martie, iar în aprilie a primit primii pacienți. Spitalul de nivel ROL 2 are o capacitate de 130 de locuri pentru cazuri ușoare și medii și câteva locuri în ATI. În acest moment mai funcționează doar Unitatea de Primiri Urgențe și secția ATI. În restul spitalului, corturile sunt înlocuite cu containere, astfel că spitalul nu mai primește pacienți cu forme ușoare și medii până la instalarea containerelor. „Din pricina condițiilor climaterice din ultima perioadă, atât ploile abundente, cât și temperaturile mai ridicate, se impune reconfigurarea spațiilor și instalarea unor containere care să ofere condiții mai bune pentru pacienți”, au explicat reprezentanții MApN, la solicitarea HotNews.ro.
Cea mai spectaculoasă poveste – spitalul modular de Terapie Intensivă construit din donațiile a 250.000 de români. Autoritățile nu se grăbesc să îl deschidă
Povestea cea mai spectaculoasă este, de departe, cea a spitalului modular COVID construit în curtea spitalului Elias. 250.000 de români au donat bani și zeci de companii au pus la dispoziție sponsorizări pentru ca Asociația Dăruiește Viață să poată construi, în timp record, în curtea spitalului Elias din București, un spital COVID cu 38 de paturi de Terapie Intensivă, cel mai modern de acest fel din România.
Construcția spitalului a costat aproximativ 2,2 milioane de euro, iar o echipă de aproximativ 70 de oameni a lucrat zi de zi pe șantier pentru finalizarea proiectului, într-un moment în care întreaga Românie era închisă – în perioada aprilie-iunie 2020.
Dăruiește Viață a achiziționat și echipamentele necesare pentru funcționarea spitalului și a montat inclusiv tancuri de oxigen pentru gaze medicale, necesare în Terapie Intensivă. Gaze medicale, instalație de filtrarea a aerului, stație de clorinare a apei, instalație de sterilizare a instrumentarului medical, laborator, rampe medicale mobile, paturi, noptiere, trolere medicale, instalație de apelare a asistentelor, control acces și detectoare de incendiu, infuzoare, perfuzoare și barbotoare – sunt câteva dintre dotările spitalului.
Spitalul a fost gata în luna iunie și predat, în acte, de Asociația Dăruiește Viață spitalului Elias din București. Din acest moment începe bâlbâiala autorităților.
Spitalul Elias a solicitat inițial la Direcția de Sănătate Publică aviz de spital de Terapie Intensivă COVID pentru spitalul modular construit din donații în curtea sa. S-a răzgândit însă la foarte scurt timp după aceea și a solicitat doar aviz de spital tampon (spital de triaj), declara, pe 18 iulie, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pentru HotNews.ro. Nelu Tătaru mai spunea atunci că Ministerul Sănătății a fost legat de mâini și de picioare în acest caz, solicitarea pentru aviz neputând veni, conform legii, decât din partea spitalului Elias, care nu se află în subordinea ministerului, ci a Academiei Române.
Nelu Tătaru mai declara, pe 18 iulie, pentru HotNews.ro, că a convenit chiar în acea zi, împreună cu managerul Spitalului Elias, ca spitalul modular să fie folosit ca spital ATI COVID. Nelu Tătaru afirma atunci că speră ca procedura și acordarea avizului de către Direcția de Sănătate Publică București să nu dureze mai mult de două zile, iar spitalul să poată fi apoi folosit, deoarece „este nevoie de el”, spunea ministrul Sănătății.
Au trecut încă 10 zile de atunci, dar spitalul este folosit doar parțial – are internați în acest moment câțiva pacienți infectați cu coronavirus, de la forme ușoare până la forme mai grave, dar nu în Terapie Intensivă. Reprezetații Spitalului Elias nu au putut fi contactați de HotNews.ro pentru a oferi cifre exacte privind pacienții internați în acest moment. Cert este că spitalul nu este folosit deocamdată ca secție de Terapie Intensivă, așa cum a fost gândit de la bun început, și nu este folosit la întreaga capacitate. Motivele: lipsa personalului și lipsa ventilatoarelor și a monitoarelor – singurele dotări cu care urmau să vină autoritățile.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a explicat astăzi, pentru HotNews.ro, că spitalul va funcționa ca secție ATI cu aproape jumătate dintre paturi – 12-14 paturi – iar restul vor fi folosite pentru pacienții cu forme medii ale bolii. O explicație ar fi aceea că o parte dintre paturi vor găzuit și pacienți post-ATI – care ies din faza critică, dar vor fi îngrijiți tot acolo.
Raed Arafat mai spune că spitalul urmează să fie 100% funcțional într-o zi – două și că are, în acest moment, toate dotările necesare. Cea mai mare problemă, care a dus la această întârziere, a fost legată de detașarea personalului medical, afirmă șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Concret, legea care prevede posibilitatea detașării personalului medical, voluntar sau nu, în spitale COVID, este în vigoare de o săptămână. Personalul nu poate fi detașat însă obligatoriu imediat și trebuie parcurse mai întâi alte etape, a explicat Raed Arafat pentru HotNews.ro.
Raed Arafat adaugă și că numărul de paturi pentru pacienți COVID din zona Capitalei, inclusiv paturi de Terapie Intensivă, a fost suplimentat prin introducerea Spitalului Județean Ilfov pe lista spitalelor COVID. Unitatea medicală are și 15 paturi de Terapie Intensivă.
De cealaltă parte, Carmen Uscatu, președintele și fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, subliniază că spitalul modular este gata de acum o lună, dar autoritățile au fost luate, ca de obicei, pe nepregătite: „Dăruiește Viață a construit spitalul modular la Elias tocmai pentru că, aflându-se în curtea unei unități funcționale, va beneficia de o echipa medicală capabilă să organizeze activitatea medicală în acest spațiu. Spitalul Elias și Ministerul Sănătăţii, împreună cu societățile profesionale, ar fi trebuit să se organize și spitalul modular să fi avut încă de acum o lună, când l-am finalizat noi, personalul pregătit. Dar na, pe noi și succesiunea anotimpurilor ne ia prin surprindere, nu doar COVID 19.”
Spitalul modular al MApN, singurul devenit funcțional în timp record. Corturile sunt înlocuite acum cu containere, astfel că spitalul mai primește pacienți doar la ATI
Singurul spital modular COVID care a fost folosit la scurt timp după construcție este cel instalat de Ministerul Apărării Naționale la Institutul Ana Aslan din Otopeni. Maximul de internări simultane pe care l-a făcut spitalul, până acum, a fost de 70 de pacienți COVID.
Spitalul a fost construit în timp record – în doar câteva zile – la finalul lunii martie, iar în aprilie a primit primii pacienți. Spitalul de nivel ROL 2 are o capacitate de 130 de locuri pentru cazuri ușoare și medii și câteva locuri în ATI. În acest moment mai funcționează doar Unitatea de Primiri Urgențe și secția ATI. În restul spitalului, corturile sunt înlocuite cu containere, astfel că spitalul nu mai primește pacienți cu forme ușoare și medii până la instalarea containerelor. „Din pricina condițiilor climaterice din ultima perioadă, atât ploile abundente, cât și temperaturile mai ridicate, se impune reconfigurarea spațiilor și instalarea unor containere care să ofere condiții mai bune pentru pacienți”, au explicat reprezentanții MApN, la solicitarea HotNews.ro.
Spital construit de Armată / Sursa: Profimedia Images / Andrei Pungovschi
Unitatea de Primiri Urgențe funcționează în prezent la capacitate maximă, iar secția de Terapie Intensivă tratează în acest moment pacienți conform coordonării realizate cu Ministerul Sănătății, au explicat pentru HotNews.ro reprezentanți ai Armatei.
În ceea ce privește partea de spital dedicată pacienților cu forme ușoare și medii, „în momentul de față se realizează o reconfigurare a spitalului pentru a putea oferi condiții mai bune de cazare – se instalează containere cu toate utilitățile în locul corturilor montate inițial. Spitalul mobil Rol II a fost instalat în luna aprilie cu funcție temporară, au mai explicat reprezentanții MApN, iar acum și din pricina condițiilor climaterice din ultima perioadă, atât ploile abundente, cât și temperaturile mai ridicate, se impune reconfigurarea spațiilor și instalarea unor containere care să ofere condiții mai bune pentru pacienți”.
Practic, spitalul a fost construit după standarde militare – au fost amplasate corturi – iar acum, aceste corturi sunt înlocuite cu containere, după ce corturile au fost afectate fie de ploi, fie de temperaturile ridicate. După înlocuirea corturilor cu containere, spitalul își va relua activitatea normală.
Spitalul modular construit de Gabriela Firea pentru pacienți COVID cu forme ușoare – e gata de peste două luni, dar nu a primit încă aviz de la DSP
Pe 8 mai, Primăria Capitalei anunța că a construit în timp record – două săptămâni – un spital modular de 500 de paturi în zona Pipera, pe terenul unde ar urma să fie construit Spitalul Metropolitan. Spitalul modular a fost gândit ca o secție externă a Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș, urmând să găzduiască pacienți COVID cu forme ușoare sau asimptomatici, care trebuie monitorizați.
Spitalul a fost construit în două săptămâni de Compania Municipală Consolidări și a costat circa 2 milioane de euro, cu tot cu conectarea la utilități, potrivit informațiilor furnizate de municipalitate.
Spitalul modular construit de Primăria Capitalei
Dintre cele 500 de paturi, 100 sunt funcționale în acest moment, potrivit Primăriei Capitalei. Cu o condiție: ca spitalul să primească avizul DSP, care se lasă așteptat.
„Imediat ce se vor obține avizele sanitare de funcționare și se vor realiza formele de detașare pentru personalul medical, spitalul modular se va deschide, capacitatea de spitalizare într-o primă fază fiind de 100 de locuri. Capacitatea maximă a spitalului este de 400 de locuri. Deși inițial au fost prevăzute 500 de locuri, în urma amenajării spațiilor administrative și medicale, numărul de paturi s-a redus. Așteptăm avizul DSP și vom anunța cand îl primim”, au precizat astăzi reprezentanții Primăriei Capitalei, la solicitarea HotNews.ro.
Primăria Capitalei mai precizează că Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București și Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș au realizat contractele de curățenie, neutralizare deșeuri biologice, catering, telefonie, internet și alte servicii de mentenanță (curent electric, apă și utilității). Mobilierul (paturi, birouri, noptiere, mese, scaune, frigidere) a fost asigurat cu sprijinul DGASMB, al spitalelor aflate în administrarea Primăriei Capitalei și ASSMB. Spitalul modular dispune de aer condiționat, apă curent, grupuri sanitare proprii și televizoare, potrivit Primăriei Capitalei.
INTERVIURILE HotNews.ro