Curatenia in Bucuresti: marile noutati din noua strategie de salubrizare in Capitala – se desfiinteaza ghenele din bloc si nu se mai ridica gunoiul la orele de varf in trafic

Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat marti strategia de salubrizare a Capitalei dupa cateva luni de discutii in contradictoriu. Fara aceasta strategie, potrivit legislatiei in vigoare, Primariile de sector din Bucuresti nu puteau sa faca licitatiile pentru delegarea serviciului. Contractele care sunt acum in vigoare in Bucuresti au fost incheiate inainte de anul 2000, expirand in perioada 2007-2008, iar de atunci au fost prelungite prin numeroase acte aditionale. Fiecare din cele sase sectoare ale Capitalei cheltuie anual circa 100 milioane de lei pentru salubrizare, cu rezultate contestate de locuitori. In ceea ce priveste in mod direct cetatenii, numarul de utilaje care fac curat pe strada si deszapezesc ar urma sa creasca, se vor desfiinta ghenele de gunoi din blocuri, iar operatorii de salubrizare nu vor mai stropi strazile daca ploua si nu vor mai ridica gunoiul la orele de varf in trafic.

Cornel Pieptea, viceprimar al Capitalei, a declarat pentru HotNews ca principala modificare adusa de strategie este ca Primariile de sector se vor ocupa in mod exclusiv de activitatea de salubrizare, iar Primaria Capitalei va superviza aceasta activitate. In plus, Primariile de sector vor putea incepe licitatiile pentru delegarea acestui serviciu catre alti operatori privati.

„Principala modificare adusa de noua lege a salubrizarii si de strategia adoptata marti de CGMB este ca sectoarele Capitalei organizeaza activitatea de salubrizare, fac licitatiile, deruleaza contractele si platesc aceasta activitate. Pe vechea lege, Primaria Capitalei se ocupa de asta, iar delegarea catre sectoare s-a facut in baza unei hotarari de Consiliu General. Acum Primaria Capitalei face strategia de salubrizare in care stabileste regulile pe care sectoarele trebuie sa le respecte si tot ea este proprietara deseurilor. Noi stabilim cat valorificam, cat merge la groapa de gunoi, cat la incinerator. Apoi, dupa modificarea legii si aprobarea strategiei de salubrizare, Primariile de sector pot face licitatiile pentru delegarea serviciului. Cred ca aceasta strategie va aduce servicii de o mai buna calitate pentru bucuresteni”, a explicat pentru HotNews.ro Cornel Pieptea.

„Aceasta strategie este o conditie pe care noua Lege a salubrizarii o impune. Ea da mai multe competente sectoarelor pe acest serviciu si creaza cadrul legal pentru organizarea licitatiilor pentru delegarea acestui serviciu. Mi se pare ca termenul limita pana la care trebuie facute licitatiile este 2017”, spune si Mircea Raicu, consilier general.

Consiliul Concurentei a atras atentia de mai multe ori Primariilor de Sector si Primariei Capitalei ca licitatiile pentru serviciul de salubrizare trebuie refacute si nu este in regula prelungirea prin acte aditionale a contractelor. In lipsa strategiei de salubrizare aceste licitatii nu pot fi facute deoarece nu existau indicatori de performanta in baza carora sa se faca licitatiile.

Strategia obliga municipalitatea sa realizeze un incinerator pentru deseuri si impune standarde de calitate pe care prestatorii acestui serviciu trebuie sa le respecte.

„Punctual, strategia prevede realizarea unui incinerator pentru deseuri. Din discutiile cu reprezentantii Comisiei Europene acest incinerator trebuie sa aiba o capacitate de cel putin 300.000 tone de gunoi pe an, iar dupa realizarea sa Bucurestiul va avea o noua sursa de energie electrica si termica. Apoi, cand s-a discutat strategia au fost discutii aprinse referitor la cine va stabili modelul cosurilor de gunoi. A ramas ca operatorii economici sa vina cu propuneri, iar Primaria Capitalei sa se pronunte. Nu putem ca pe un bulevard care se afla in doua sectoare sa avem pe o parte un model de cos de gunoi si pe cealalta parte altul. De asemenea, au fost divergente intre Primaria Capitalei si sectoare intrucat noi doream sa avizam programele si sa facem planul de salubrizare la nivelul orasului, in cazul in care exista operatori care nu isi fac treaba sa ii putem atentiona. Strategia impune standarde privind utilajejele raportat la suprafata care trebuie salubrizata si numarul de locuitori. Operatorii de salubrizare trebuie sa aiba mai multe utilaje. Acum societatea de salubrizare din sectorul 6 detine foarte putine utilaje si sunt probleme. O alta noutate este ca Primaria sectorului 5 si-a exprimat dorinta ca pe raza sectorului sa se ocupe de salubrizare Primaria Capitalei”, a mai spus Pieptea.

In acest moment, numarul de utilaje de deszapezire, de exemplu, difera foarte mult de la sector la sector. Potrivit informatiilor comunicate de Primaria Capitalei, in Bucuresti, in luna februarie 2015, cand au fost ninsori abundente, au iesit pe teren 332 de utilaje. Situatie defalcata pe sectoare: Sectorul 1: 154 utilaje; Sectorul 2: 34 utilaje; Sectorul 3: 44 utilaje; Sectorul 4: 42 utilaje; Sectorul 5: 19 utilaje; Sectorul 6: 39 utilaje.

Primarul sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, intrebat de HotNews.ro ce parere are despre noua strategie de salubrizare spune ca „se putea si mai bine”. „Contractul cu operatorul de salubrizare de pe raza Sectorului 4 expira in luna Ianuarie 2017. Sper ca aceasta noua strategie va imbunatati calitatea serviciului oferit cetatenilor”, a spus Piedone.

Ce aduce nou strategia de salubrizare

– razuirea rigolelor se va realiza cel putin o data pe luna;

– intervalul orar recomandat pentru spalarea strazilor cu jet de apa va fi, cu precadere, intre orele 22:00-6:00;

– in zilele eu precipitatii (cu durate mai mari de doua ore), nu se spala si se stropeste carosabilul. Daca aceste fenomene apar in timpul derularii acestei operatii se intrerup brusc, urmand a se relua dupa ce carosabilul s-a uscat.

– transportul deseurilor se va realiza numai cu autovehicule destinate acestui scop, acoperite si cu dispozitive de golire automata a recipientelor de colectare, care sa nu permita imprastierea prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide in timpul transportului.

– maturile/periile folosite la maturarea strazilor se vor inlocui cu echipamente de aspiratie. In primii 3 ani se vor inlocui in procent de 50%, urmand ca in urmatorii 3 ani sa fie inlocuite in procent de 100%.

– operatorii serviciului de salubrizare au obligativitatea sa asigure cosuri stradale speciale, dotate cu saculeti/pungi, care sa fie destinate colectarii de catre cetateni a deseurilor si dejectiilor provenite de la animalele de companie;

– numarul de cosuri de deseuri stradale se va stabili, astfel incat, in zonele intens circulate sa fie la o distanta de maxim 10 m;

– operatorii serviciului de salubrizare au obligativitatea sa asigure cosuri pentru colectarea deseurilor stradale pe toate arterele, cu precadere in zonele unde se afla trecerile de pietoni, cat si in statiile si refugiile RATB. Cosurile care vor fi amplasate in statiile RATB trebuie sa nu ingreuneze accesul caiatorilor in mijloacele de transport;

– in maxim 2 ani de la aprobarea strategiei se vor dezvolta sisteme ingropate sau semingropate pentru colectarea separata a deseurilor cu precadere in zone intens circulate pietonal, in jurul pietelor agroalimentare si de flori sau in apropierea marilor intersectii;

– programele de deszapezire si combaterea poleiului, vor fi executate, de catre operatorii de salubrizare, pe absolut toate arterele de circulatie din fiecare sector, si se aplica imediat de la declansarea fenomenelor meteorologice specifice finalizandu-se in maxim 4 ore de la incetarea acestor fenomene;

– operatiunile de incarcare, transport, descarcare si depozitare a zapezii si a ghetii se realizeaza concomitent cu operatiile de deszapezire si combatere polei si se finalizeaza in maxim 8 ore de la Incetarea fenomenelor meteorologice.

– locatiile unde se va depozita zapada, vor fi betonate, obligatoriu cu acces la instalatia de canalizare pentru a se preintampina poluarea solului cu substante chimice. Aceste terenuri vor fi puse la dispozitia operatorilor de salubrizare de Primaria Capitalei;

– operatorii de salubrizare au obligatia de adeszapezi refugiile pietonale si statiile de transport in comun. Pana acum aceasta operatiune era facuta de RATB.

– persoanele fizice si juridice, au obligatia ca pe timp de iarna sa indeparteze turturii de gheata formati la nivelul acoperisului imobilului/constructiei, si sa curete, in maximum 24 de ore dupa incetarea ninsorii, zapada depusa si gheata formata, de pe trotuarele aferente imobilelor unde domiciliaza sau isi desfasoara activitatea;

– utilajele care fac deszapezirea trebuie dotate cu GPS;

– programele de prestatie pentru efectuarea activitatii de deszapezire trebuie avizate de PMB;

– rapoartele privind volumele de lucrari executate lunar de catre operatorii de salubrizare vor fi inaintate spre avizare Primariei Municipiului Bucuresti. Nu vor fi acceptate la decontare documentele care nu contin viza Primariei Municipiului Bucuresti;

– operatorii de salubrizare vor raporta lunar Primariei Municipiului Bucuresti cantitatile de deseuri colectate, valorificate si eliminate;

– in situatiile extreme de caderi abundente de zapada, pentru a nu se perturba/intrerupe traficul in Municipiul Bucuresti, operatorii de salubrizare vor putea actiona punctual (la solicitarea Primariei Municipiului Bucuresti/Primarului General) si in afara ariei de competa stabilita prin contractul de delegare de gestiune al serviciului de salubrizare.

– pana in 2025 se va renunta la folosirea ghenelor din interiorul blocurilor. Va putea ramane in functiune camera de la parterul blocului care va fi amenajata corespunzator, salubrizata si igienizata prin grija asociatiei de proprietaril/locatari;

– tot pana anul 2025 este obligatoriu a se realiza In interiorul cartierelor „insule” de colectare separata a deseurilor. Aceste „insule” vor contine platforme pe care se vor amplasa recipienti pentru colectarea separata a deseurilor. Aceste spatii vor fi delimitate si semnalizate corespunzator. Se vor lua masuri ca accesul sa se faca doar de catre cei deserviti. Acest sistem va contine containere de suprafata, ingropate sau semingropate, care vor permite eliminarea mirosurilor caracteristice, precum si eliminarea disconfortului vizual. Fiecare ansamblu de locuinte, zona rezidentiala sau cartier nou construit vor fi dotate cu sistemele mentionate anterior;

– in mod obligatoriu colectarea deseurilor menajere nu se va face in intervalele 6:30-8:30 si 15:30-18:30 pe bulevarde si pe arterele cu trafic RATB (transport public), pentru a nu se suprapune cu varfurile de trafic rutier. Pe timpul noptii cel putin 30% din programele de colectare a deseurilor menajere se vor efectua in intervalul 22.00 – 6:00.

In strategie este specificat si de cate ori trebuie spalate si maturate bulevardele:

– bulevardele, strazile principale si zonele aglomerate vor trebui maturate o data pe zi si spalate de doua ori pe saptamana

– strazile secundare ar trebui maturate o data la doua-trei zile si spalate o data la doua saptamani

– rigolele din zonele aglomerate si de pe bulevardele principale ar trebui curatate o data pe luna. Pe strazile principale si secundare, o data la trei luni;

Gunoiul menajer ar trebui ridicat:

– pe perioada sezonului cald (1 aprilie – 1 octombrie) zilnic din zonele aglomerate, unitatile sanitare si de alimentatie publica, gradinite si crese. O data la doua zile din restul zonelor;

– in anotimpul rece, la cel mult trei zile in toate zonele;

Obiective acestei strategii sunt reciclarea a cat mai multe deseuri si valorificare acestora, eliminarea depozitarii necontrolatesi reducerea cu 15% a cantitatilor de deseuri depozitate la depozitele de deseuri.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pentru nerespectarea strategiei se va face de catre imputernicitii primarului general si de cei ai primarilor de sector.

Noua Lege a salubrizarii a fost adoptata in septembrie 2014, iar potrivit acesteia Consiliul General al municipiului Bucuresti trebuia sa adopte strategia de salubrizare in termen de 60 de zile de la publicarea legii. Acest lucru nu s-a intamplat deoarece primarii de sector si consilierii generali nu au fost de acord cu forma propusa de Primaria Capitalei, deci nu au adoptat-o.

Cine face curatenie in prezent in Bucuresti si cati bani plateste fiecare sector

Primul contract de prestari servicii de salubrizare din Bucuresti a fost incheiat in data de 10.01.1997, cand Consiliul General al Municipiului Bucuresti a semnat cu SC RER – RWE ECOLOGIC SERVICE SA Bucuresti – REBU un contract pentru o perioada de 10 ani. Ulterior, durata contractului s-a modificat printr-o hotarare de Consiliu General care prevedea reorganizarea serviciului public de salubrizare prin organizarea de licitatii pentru sectoarele 2, 3 si 6, urmand ca in sectoarele 1, 4 si 5 aceasta activitate sa fie realizata, in continuare, de REBU SA.

In sectorul 1 al Capitalei, REBU a facut curatenie pana in august 2007 cand, primaria de sector a facut licitatie pentru desemnarea altui operator. Prima licitatie a fost contestata. In decembrie 2007 s-a organizat o noua licitatie, castigata de compania Romprest, contractul fiind incheiat pe 25 de ani, iar valoarea acestuia este de 450 milioane euro fara TVA.

In sectorul 2 al Capitalei, din 1999 pana in prezent activitatea de salubrizare este concesionata firmei Supercom, contractul fiind prelungit prin acte aditionale.

In sectorul 3 al Capitalei, din 1999 pana in prezent activitatea de salubrizare este concesionata firmei Rosal, contractul fiind prelungit prin acte aditionale.

In sectorul 4, REBU face curatenie din 1997 pana in prezent, contractul initial fiind prelungit prin acte aditionale.

In sectorul 5, din 1999 pana in in 2001 activitatea de salubrizare a fost facuta de REBU. In noiembrie 2001, Consiliul local a decis ca salubrizarea si deszapezirea pe raza acestui sector sa fie efectuata de catre Administratia Domeniului Public Sector 5. In 2011, Primaria sector 5 a organizat licitatie pentru delegarea serviciului de salubrizare, castigatoarea licitatiei fiind firma ROMPREST.

In sectorul 6, din 1999 pana in prezent activitatea de salubrizare este concesionata firmei URBAN, contractul fiind prelungit prin acte aditionale.

Fiecare sector plateste in medie circa 100 milioane de lei anual pentru salubrizare si deszapezire. Spre exemplu, in 2013 s-au platit urmatoarele sume:

– Sector 1 – 150 milioane lei;

– Sector 2 – 105 milioane lei;

– Sector 3 – 103 milioane lei;

– Sector 4 – 50 milioane lei;

– Sector 5 – nu detinem date;

– Sector 6 – 76 milioane lei;

Consiliul Concurentei a atras atentia de mai multe ori Primariilor de Sector si Primariei Capitalei ca licitatiile pentru serviciul de salubrizare trebuie refacute si nu este in regula prelungirea prin acte aditionale a contractelor. Cel putin deocamdata insa, aceste licitatii nu pot fi facute deoarece Consiliul General al Municipiului Bucuresti nu a aprobat strategia de salubrizare care sa stabileasca niste indicatori de performanta in baza carora sa se faca licitatiile.

O alta discutie a fost modificarea legii salubrizarii, primarul Capitalei, Sorin Oprescu cerand ca Primaria Capitalei sa faca licitatiiile pentru atribuirea serviciului, nu sectoarele. Primarii de sector nu au fost de acord. Pana la urma a ramas ca Primaria Capitalei sa faca strategia de salubrizare si sa stabileasca indicatorii de performanta, iar sectoarele sa faca licitatiile.

„Doresc sa crestem performantele, sa fie o licitatie super corecta, generala, facuta la nivelul Primariei, si, sigur, decontat, dupa aceea, serviciul de catre sectoare. Legea spune ca Primaria Capitalei poate sa delege aceste lucruri dar dupa ce tine licitatia. (…) O sa impartim Capitala pe 3 zone – multiplu de 3 – 6 sau 9 zone incat accesibilitatea si transparenta sa fie asigurate. O multime de bani se duc pe curatenie, iar cetatenii nu sunt foarte multumiti – 22 de milioane de Euro pe an de fiecare sector. Nu spun ca sunt multi sau putini, eu spun ca mai pot cobori in functie de dotarile specifice pe care dorim sa le aiba operatorii de curatenie”, a spus Oprescu la vremea respectiva.