Sari direct la conținut

Curtea Constituțională a Germaniei condamnă extrădarea în Ungaria a unei activiste de extremă-stânga. Semnal de alarmă cu privire la condițiile din închisori și pericolul pentru deținuții LGBTQ

HotNews.ro
Curtea Constituțională a Germaniei condamnă extrădarea în Ungaria a unei activiste de extremă-stânga. Semnal de alarmă cu privire la condițiile din închisori și pericolul pentru deținuții LGBTQ
Ofițeri de poliție în fața clădirii Curții constituționale federale a Germaniei, la Karlsruhe, pe 14 ianuarie 2025. Credit: ULI DECK / AFP / Profimedia

Curtea Constituțională a Germaniei a declarat joi că o militantă de extremă stânga, care are cetățenie germană și este acuzată că a atacat activiști de extremă dreapta la Budapesta, a fost extrădată pe nedrept în Ungaria, relatează AFP.

Instanța constituțională federală din Karlsruhe spune că ordinul de extrădare a suspectei, care se identifică drept non-binară, nu a ținut cont de condițiile de detenție potențial periculoase din Ungaria, mai ales pentru persoanele din comunitatea LGBTQ.

Acuzată că i-a atacat pe extremiștii de dreapta la o manifestație din Budapesta

Suspecta, o cetățeană germană identificată doar ca „Maja T.”, este acuzată că a atacat și rănit demonstranți care participau la o manifestație a extremei dreapta la Budapesta în februarie 2023, alături de alți activiști de extremă stânga. Autoritățile ungare îi acuză că au folosit bâte telescopice, notează și Deutsche Welle.

Maja a fost arestată în Germania în decembrie 2023, iar extrădarea a fost aprobată de către instanța regională superioară din Berlin în iunie 2024.

Curtea Constituțională din Karlsruhe a încercat să blocheze extrădarea pe ultima sută de metri, dar tentativa a eșuat întrucât inculpata deja fusese predată autorităților din Ungaria.

Condiții de detenție potențial periculoase

Joi, instanța constituțională a criticat ordinul de extrădare pe care l-a emis curtea inferioară.

Judecătorii de la Berlin nu au luat în considerare în mod corespunzător condițiile și potențialul de „suprapopulare” din închisorile Ungariei, notează instanța federală germană.

În plus, declarațiile autorităților ungare „nu au fost suficiente pentru a exclude riscul unui tratament contrar articolului 4 din Carta Drepturilor Fundamentale (a Uniunii Europene)”, care interzice tortura și tratamentul inuman.

Însăși curtea regională din Berlin descrisese guvernul Viktor Orban ca fiind „homofob și transfob” într-un ordin anterior și a consultat un raport cu privire la violențele împotriva deținuților LGBTQ din penitenciarele ungare.

Șase persoane suspectate că au luat parte la atacurile din Budapesta s-au predat autorităților germane luna trecută, în încercarea de a evita extrădarea, au declarat avocații lor.

Sven Richwin, avocatul lui Maja T., a explicat pentru presa germană că decizia de joi nu o va scoate pe clienta sa „imediat din izolare”, dar speră că va duce la o îmbunătățire a condițiilor de detenție.

Alți doi militanți de stânga, suspecții Hanna S. și Johann G., au fost arestați în legătură cu incidentele de la manifestația din Budapesta.

În 2024, autoritățile germane au condamnat-o la 5 ani de închisoare pe Lina E., lider al unei grupări de extremă stânga, pentru că a atacat extremiști neonaziști.

Studenții și alți trei membri ai grupării sale au fost condamnați pentru participarea la o „organizație criminală” care a efectuat mai multe atacuri împotriva neonaziștilor între 2018 și 2020.

INTERVIURILE HotNews.ro