Curtea Constitutionala: Guvernul ar fi putut fi obligat sa renunte la asumarea raspunderii pe Legea educatiei, daca CCR era sesizata inainte de stabilirea calendarului

Guvernul ar fi putut fi obligat de catre Curtea Constitutionala sa renunte la procedura angajarii raspunderii asupra Legii Educatiei, in cazul in care CCR ar fi fost sesizata de presedintele Senatului inainte de stabilirea calendarului asumarii de catre Parlament, arata CCR in motivarea privind conflictul dintre Executiv si Legislativ pe Legea Educatiei, publicata marti seara in Monitorul Oficial, anunta Agerpres.

• „In cazul de fata, Curtea constata daca in situatia unei facta pendentia s-ar fi pus problema obligarii Guvernului de catre Curtea Constitutionala sa renunte la procedura angajarii raspunderii, respectiv daca instanta constitutionala ar fi fost sesizata de catre presedintele Senatului pana cel tarziu la data de 18 octombrie, deci inainte de stabilirea calendarului asumarii de catre Parlament. Numai in aceasta situatie cererea in cauza ar fi vizat o situatie litigioasa in curs chiar daca ulterior Birourile Permanente ar fi acceptat decizia Guvernului prin intocmirea calendarului angajarii raspunderii’, sustin judecatorii CCR, in legatura cu posibila interferenta a deciziei CCR din 3 noiembrie, cand a constatat un conflict intre cele doua puteri, dar si ca angajarea raspunderii pe proiectul Legii Educatiei este neconstitutionala, intrucat proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat in calitate de camera decizionala”, arata CCR.

Curtea Constitutionala mai arata ca, in sedinta comuna a Birourilor Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului din 18 octombrie, a fost discutata solicitarea Guvernului transmisa Legislativului la data de 12 octombrie si a fost fixat un calendar in ceea ce priveste procedurile, iar sesizarea presedintelui Senatului, Mircea Geoana, care a dus la pronuntarea deciziei CCR din 3 noiembrie, a fost facuta in data de 19 octombrie.

In motivare se mai precizeaza ca in jurisprudenta sa, CCR a statuat ca deciziile sale sunt general obligatorii si au putere numai pe viitor de la data publicarii lor in Monitorul Oficial si efectul actelor Curtii constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantie fundamentala a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitatea juridica si increderea cetatenilor in sistemul de drept si o premisa a respectarii separatiei puterilor in stat: „Pe cale de consecinta, efectele deciziei Curtii nu pot viza decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor de catre autoritatile publice implicate in conflictul juridic de natura constitutionala”, sustin judecatorii CCR, subliniind ca deciziile Curtii nu pot fi aplicate retroactiv in cazul unor raporturi sau situatii juridice incheiate.

In cazul de fata, Curtea constata ca decizia din 3 noiembrie nu poate sa se aplice unor raporturi juridice de drept public deja incheiate, intrucat pentru a „bloca” angajarea raspunderii Guvernului prin intermediul deciziei CCR, „titularii drepturilor de a sesiza Curtea (…) trebuiau sa uzeze de acest drept pana cel tarziu la data de 18 octombrie”, se mai arata in document.

Instanta constitutionala subliniaza ca, daca, din contra, s-ar considera ca ipoteza de fata se constituie intr-o situatie juridica aflata in curs de executare, inseamna ca decizia Guvernului de a-si angaja raspunderea este un act de vointa care se prelungeste in timp cu mai multe faze decizionale.

„Tinand cont de cele de mai sus, Curtea retine ca decizia sa din 3 noiembrie nu poate fi invocata in sensul blocarii procedurii de angajare a raspunderii Guvernului asupra Legii Educatiei Nationale si in consecinta urmeaza sa constate ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament generat de refuzul Parlamentului de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitia parlamentara, dezbatere care, odata declansata, tinand seama de prevederile Constitutiei, nu poate fi oprita”, se mai arata in motivare.