Curtea Constitutionala: Incriminarea conflictului de interese in mediul privat incalca libertatea economica si dreptul la munca
Plenul Curtii Constitutionale a decis marti ca o sintagma din art. 301 alin.(1) din Codul penal este neconstitutionala, iar incriminarea infractiunii de conflict de interese in mediul privat reprezinta o incalcare nejustificata a libertatii economice si a dreptului la munca, noteaza Agerpres.
Curtea Constitutionala a luat in dezbatere o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal: „Conflictul de interese. (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.
Potrivit unui comunicat al CCR, judecatorii au admis cu unanimitate de voturi exceptia de neconstitutionalitate si au constatat ca sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozitiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstitutionala.
„Curtea a retinut ca notiunea de ‘raport comercial’ nu mai este expres definita prin legislatia in vigoare, imprejurare ce lipseste de claritate si previzibilitate sintagma cuprinsa in norma penala si care este de natura a impiedica determinarea exacta a continutului constitutiv al infractiunii de conflict de interese. Aceasta lipsa de claritate si previzibilitate a sintagmei ‘raporturi comerciale’ din cuprinsul dispozitiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului legalitatii incriminarii, prevazut la art.1 din Codul penal si la art.7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si, in consecinta, dispozitiilor art.1 alin. (5) din Constitutie, precum si libertatii individuale, drept fundamental prevazut de art. 23 din Constitutie”, sustine CCR.
De asemenea, Curtea Constitutionala a luat in dezbatere o exceptie de neconstitutionalitate cu privire la prevederile art. 308 alin. (1) din Codul penal: „Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane. (1) Dispozitiile art. 289-292, 295, 297-301 si 304 privitoare la functionarii publici se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane juridice”.
Si in acest caz, CCR a constatat ca sintagma „ori in cadrul oricarei persoane juridice” din cuprinsul dispozitiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu raportare la art. 301 din Codul penal este neconstitutionala.
Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, Curtea Constitutionala a retinut ca aceasta are ca scop, pe de o parte, sanctionarea penala a functionarului public care, in mod constient si deliberat, isi satisface interesele personale prin indeplinirea atributiilor publice, si, pe de alta parte, inlaturarea oricaror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercita o functie publica sau care presteaza un serviciu public.
„Curtea a apreciat ca incriminarea conflictului de interese in mediul privat nu poate fi justificata, intrucat valoarea sociala ocrotita prin incriminarea infractiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii si integritatii exercitarii atributiilor de catre functionarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispozitiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, a infractiunii de conflict de interese in mediul privat reprezinta o incalcare nejustificata a libertatii economice si a dreptului la munca al persoanelor care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in cadrul oricarei persoane juridice, drepturi fundamentale prevazute la art. 41 alin. (1) si art. 45 din Constitutie”, declara CCR.
Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Patarlagele – Sectia penala.