Curtea Constituțională s-ar putea pronunța astăzi asupra modificărilor aduse de PSD-ALDE Codurilor penale / Consecințele asupra cazului Caracal

Judecătorii Curții Constituționale sunt așteptați să se pronunțe luni, după șapte amânări, asupra modificărilor aduse de majoritatea parlamentară PSD-ALDE Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Printre cele mai importante modificări se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor și abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu. În cazul condamnării bărbatului suspectat de uciderea celor două fete din Olt, sentința nu ar putea fi închisoare pe viață deoarece suspectul are peste 65 de ani, iar după executarea a jumătate din pedeapsă ar putea fi eliberat condiționat.

Curtea Constituționalăa amânat de șapte ori, ultima dată în 11 iulie, pronunțarea pe sesizările de neconstituționalitate referitoare la codurile penale formulate de către președintele Klaus Iohannis și de către opoziție.

Camera Deputaților a adoptat în 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre reproșurile aduse fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, care a fost, de altfel, schimbat din funcție.

Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificări cerute de Curtea Constituţională. Cele două legi, precum și proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost atacate la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis și de către PNL și USR.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, duminică seară, că Guvernul ar trebui să se gândească dacă nu cumva este autorul moral al tragediei de la Caracal, spunând că una dintre liniile directoare ale actualei puteri este călcarea în picioare a legilor justiției și a codurilor penale. Șeful statului a cerut PSD-ALDE abrogarea imediată a modificărilor la codurile penale și la legile justiției.

Consecințele modificării Codurilor penale asupra cazului Caracal

Reprezentanții Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, asociație a procurorilor condusă de către procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care s-a autosesizat în cazul intervenției brutale a jandarmilor la manifestația din 10 august, și de Sorin Marian Lia, prim-procurorul Parchetului Corabia, avertizează asupra consecințelor acestor modificări nocive și prezintă cum s-ar putea traduce unele dintre ele în procesul penal al suspectului din Caracal:

• Dacă la data pronunțării hotarârii condamnatul a împlinit vârsta de 65 de ani (principalul suspect, Gheorghe Dincă, are 66 de ani) nu îi va putea fi aplicată pedeapsa detenției pe viață;
• Dacă se va stabili că acesta a săvârșit mai multe infracțiuni (ex lipsire de libertate, omor calificat, viol, profanare de morminte), pedeapsa pe care o va executa va fi pedeapsa cea mai mare pronunțată pentru una dintre aceste infracțiuni, care nu va putea fi sporită decât cu maxim 3 ani;
• Va putea beneficia de circumstanțe atenuante constând în conduita bună avută înainte de săvârșirea infracțiunii și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, fără a se putea aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă acesta a adoptat o poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat nevinovat;
• Dacă va primi o pedeapsă cu închisoarea care nu depășește 10 ani, se va putea libera condiționat după ce a executat o treime (deoarece are peste 60 de ani), iar dacă pedeapsa aplicată va fi mai mare de 10 ani se va putea libera condiționat după ce a executat jumătate. La calcularea acestei fracții se va ține cont de durata muncii prestate;
• Dacă anumiți funcționari nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în legătură cu faptele, aceștia nu vor răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece așa cum i-a fost modificat conținutul, sub pretextul respectării Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016, pentru a exista infracțiunea trebuie ca funcționarul care își încalcă atribuțiile să o facă în scopul pentru a obține un folos material pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv și să fi cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut sau o vătămare a drepturilor sau intereselor unei persoane fizice sau juridice. În condițiile în care criminalul nu a beneficiat de vreun folos material și nici nu este rudă până la gradul II cu funcționarul, acesta din urmă nu va răspunde penal;
• Judecătorul de drepturi și libertăți nu va putea soluționa cererea de arestare/prelungire a arestării preventive, decât dacă avocatul va studia minim 4 ore dosarul cauzei (în tot acest timp poate expira măsura reținerii), altfel încheierea va fi nulă;
• În cursul procesului penal vor fi interzise comunicările publice, declarațiile publice, precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procedurilor;
• Exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație nu va putea fi folosită împotriva sa în nicio fază a procesului. Totodată, așa cum se va modifica articolul 99 C.p.p., inculpatul va avea dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale;
• După modificare articolului 92 din Codul de Procedură Penală, inculpatul va putea participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală, inclusiv la audierea familiei victimei;
• Anumite probe ar putea fi excluse, dacă au fost făcute de către un organ de urmărire penală necompetent material. În această cauză, până să se stabilească infracțiunea de omor, care a fost investigată de procuror conform competenței, actele au fost făcute de polițiști ;
• Audierea inculpatului nu va putea să dureze mai mult de 6 ore;
• Înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, ceea ce înseamnă că pot și să nu fie;
• Lipsa mențiunii din procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare cu privire la refuzul criminalului de a preda persoanele sau obiectele căutate, atrage nulitatea absolută, ca de altfel și efectuarea percheziției, fără a-i fi solicitat
• criminalului să le predea;
• Dacă inculpatul va contesta concluziile raportului de constatare medico-legală, organul de urmărire penală va fi obligat să efectueze o expertiză, altfel raportul de constatare va fi eliminat dintre actele dosarului;
• Criminalului i se va înmâna ordonanța de reținere împreună cu întreg materialul de urmărire penală, fapt ce va presupune încă o perioadă de timp din reținere care se va pierde cu xerocopierea unui dosar de câteva mii de pagini, pe lângă cele 4 ore de studiu al dosarului de către avocat;
• Judecătorul care îl va aresta nu are voie să justifice o astfel de măsură cu argumente generale și abstracte și va trebui să justifice în concret modalitatea prin care se înlătură starea de pericol adusă ordinii publice- după ce va fi modificat art 226 C.p.p.;
• Inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere numai dacă a fost anterior citat. Se poate emite mandat de aducere în mod excepțional și motivat, iar înainte de punerea în executare a mandatului de aducere, suspectului sau inculpatului i se aduce la cunoștință învinuirea prin înmânarea unei ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale sau de punere în mișcare a acțiunii penale și după ce i se aduce la cunoștință că are dreptul de a nu da nicio declarație și de a-și angaja avocat;
• Dacă unul dintre judecătorii care au participat la dezbateri nu va mai fi judecător și cu ocazia deliberării, cauza se va repune pe rol;
• Instanța de apel nu va putea desființa sentința primei instanțe de achitare a inculpatului și nu va putea pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel, decât dacă sunt readministrate probe ori administrate probe noi;

Cele mai controversate modificări aduse Codurilor penale

• Printre cele mai importante modificări se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. În raportul publicat în 10 iulie, GRECO avertiza că cele mai recente încercări ale autorităților române de a reduce termenele de prescripție pentru anumite infracțiuni de corupție, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupției.
• Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
• Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”, se menţionează în proiect.
• Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
• Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.
• Interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator.
• Un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.