Curtea Constituțională își amână deciziile pe pensiile speciale și pe legea care interzice cumulul salariu-pensie la stat

Curtea Constituțională și-a amânat miercuri deciziile pe legea privind reforma pensiilor speciale și pe legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat. Reamintim că parlamentarii PSD și PNL au introdus derogări și excepții care amână aplicarea reformei în următorii 5 ani și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani. USR a refuzat să voteze proiectul de lege, precizând că acesta nu elimină nicio pensie specială, în timp ce instanța supremă a atacat legea la CCR.

Judecătorii CCR au amânat miercuri până în 2 august o decizie privind obiecția de neconstituționalitate formulată de instanța supremă în privința Legii privind pensiile speciale.

În cazul legii care interzice cumulul pensie-salariu, contestată tot de instanța supremă, CCR și-a amânat decizia pentru 21 septembrie, „pentru lămuriri suplimentare”.

Argumentele aduse de instanța supremă în sesizarea către Curtea Constituțională

ICCJ spune că sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în întregime, în cazul ambelor legi.

Legea privind reforma pensiilor speciale – ICCJ, despre motivele de constituționalitate extrinsecă:

• „Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
• Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
• Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice”.

Motive de neconstituționalitate intrinsecă:

• „Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.
• Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.
• Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.
• Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
• Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție”.

Legea care interzice cumulul pensie-slariu la stat – ICCJ contestă:

• „Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
• Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
• Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) și (5) prin raportare la art.53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, a clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept”.

Legea privind eliminarea pensiilor speciale, adoptată de Parlament / Modificările PSD și PNL: reforma se amână 5 ani și se finalizează în 2043 / Impozit doar de 15%, și nu de 30% cum era anunțat inițial

Parlamentul a adoptat în 28 iunie actul normativ privind eliminarea pensiilor speciale, contestat de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectul de lege a suferit modificări față de varianta asumată de guvern și convenită cu oficialii europeni. Mai exact, parlamentarii PSD și PNL au introdus derogări și excepții care amână aplicarea reformei în următorii 5 ani și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani. USR a refuzat să voteze proiectul de lege, precizând că acesta nu elimină nicio pensie specială.

Parlamentarii PSD și PNL au modificat în comisiile de specialitate proiectul de lege care reglementează statutul pensiilor speciale față de varianta prezentată de Guvern. Astfel, potrivit noilor modificări procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.

Mai exact, modificarea instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali.

De aceleași condiții de pensionare prevăzute de legile în vigoare acum beneficiază și celelalte categorii de pensionari speciali și pensionarii militari, în următorii cinci ani.

Inițiatorii amendamentului sunt parlamentarii PSD și PNL care au motivat că această prevedere este necesară „pentru menţinerea în activitate a celor care ar îndeplini condiţiile de pensionare, fără a destabiliza sistemul public prin ieşirea la pensie a unui număr foarte mare de angajaţi”.

• DOCUMENT Perioadă de grație pentru pensionarii speciali: procurorii și judecătorii se pot pensiona în aceleași condiții de acum și în următorii 5 ani

O altă modificare operată față de varianta asumată și anunțată prevede o impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net și nu 30% așa cum anunțaseră inițial.

Vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.

Legea a fost adoptată miercuri de Parlament.

• De ce legea privind eliminarea pensiilor speciale ar putea fi considerată neconstituțională. Augustin Zegrean: „Nu poţi să spui că o lege intră în vigoare pe articole pe ani”

Reforma pensiilor speciale este un jalon în PNRR, România riscând să piardă peste 3 miliarde de euro de la UE în cazul în care nu o face. Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.

În plin heirupism al coaliției PSD-PNL de adoptarea a legii care reglementează pensiile speciale, tot miercuri deputații au votat proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, care introduce însă excepții pentru anumite categorii de pensionarii speciali. Astfel, printre categoriile exceptate care vor putea cumula salariu cu pensia sunt parlamentarii, membrii BNR, ANAF, ASF și ANCOM.

Liderii PSD și PNL susțin că excepțile introduse pentru parlamentari și membrii instituțiilor care se află în sub control parlamentar astfel încât aceștia să-și mențină cumulul salariu-pensie nu pot fi eliminate pentru că ar fi neconstituțional să li se întrerupă mandatele.

Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat dezacordul faţă de maniera în care Parlamentul „a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească, prin adoptarea de măsuri cu consecințe iremediabile asupra independenței justiției şi statutului magistratului”, după adoptatea proiectului de lege referitor la pensiile speciale: „Prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-și generarea unor vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiție”.

Categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu salariul:

• persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;
• personalul didactic de predare din învăţământ pensionat, reîncadrat în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
• personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art. 8 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
• persoanele din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurari sociale care beneficiază de pensie de urmaş şi de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
• personalul de specialitate medico-sanitar din unităţile sanitare, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din instituţiile/autorităţile publice;
• asistenții personali şi asistenţii personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• asistenţii maternali prevăzuţi de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• persoanele care ocupă funcţii clericale sau funcţii de specialitate artistică;
• membrii Academiei Române.
• Persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării de activităţi şi operaţiuni specifice pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate până la finalizarea mandatului în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi.

La ultimul alineat care prevede la excepții persoanele ce exercită mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar se numără angajați ai instituților precum BNR, ANRE, ANCOM.

• Cât câștigă Mugur Isărescu și viceguvernatorii BNR / Ce venituri au avut șefii ANRE și câți bani au declarat conducerile TVR, Radioului și CNA

Și proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensie-salariu face parte din reforma pensiilor și eliminarea indemnizațiilor speciale promisă de Coaliția PSD-PNL. De altfel, eliminarea pensiilor speciale este prinsă în PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență) și dacă nu va fi îndeplinită ca jalon, România nu va primi banii de la Uniunea Europeană.