Curtea de Apel București a anulat Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 care permitea betonarea mai multor spații verzi, printre care Parcul Brâncuși / Decizie definitivă

Curtea de Apel București a anulat luni Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 care permitea betonarea mai multor spații verzi. Procesul a fost intentat de mai muți cetățeni, iar decizia este definitivă. Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 a fost elaborat de Primăria Sector 3 și aprobat de Consiliul General în ianuarie 2019. Documentul stabilea ce se poate construi pe fiecare teren în parte, ce parcele au statutul de spațiu verde și cum este protejat patrimoniul.

HotNews.ro a scris încă din faza de dezbatere publică și apoi la aprobare că PUZ-ul permite construirea unor blocuri de 10 etaje în Parcul C-tin Brâncuși și menține regulamentul care permite edificarea unor blocuri de până la 45 m înălțime pe bucata retrocedată în Parcul IOR. Totodată permitea construirea de blocuri între case, în mai multe zone din Sectorul 3.

”Respinge ca nefondate excepţiile tardivităţii, nulităţii, inadmisibilităţii şi lipsei de interes în formularea recursului împotriva încheierii de şedinţă din data de 23.10.2020. Respinge recursul formulat de intervenienţii Ene Gabriel Ionel şi Ene Andreea Raluca împotriva încheierii de şedinţă din data de 23.10.2020 ca nefondat. Constată neavenit recursul promovat de recurenţii-intervenienţi Ene Gabriel Ionel şi Ene Andreea Raluca împotriva sentinţei civile nr. 688/04.02.2021. Constată neavenit recursul promovat de recurenţii-intervenienţi Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti şi Primarul Sectorului 3 împotriva sentinţei civile nr. 688/04.02.2021”, este decizia Curții de Apel București.

Tribunalul București a anulat PUZ-ul pe 4 februarie 2021. Potrivit datelor de pe portalul instanțelor, PUZ-ul a fost atacat în instanță de mai mulți cetățeni.

Pe scurt, decizia Tribunalului este următoarea:

”Admite în rest cererea de anulare a Deciziei etapei de încadrare nr. 3/28.01.2019 a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti a HCGMB nr. 49/31.01.2019 formulată de reclamantul Tudor Valentin în contradictoriu cu pârâții Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti și Primarul Municipiului Bucureşti. (…)Admite în rest cererile conexe (dosar nr. 37229/3/2019 și dosar nr. 23563/3/2020) având ca obiect anulare HCGMB nr. 49/31.01.2019 formulate de reclamanţii Rizescu Roxana-Ecaterina, Enache Stere, Husch Mihai, Popescu Marius și Ilie Vlad în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti. (…) Anulează Decizia etapei de încadrare nr. 3/28.01.2019 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti și a HCGMB nr. 49/31.01.2019. Anulează HCGMB 49/31.01.2019 privind aprobarea PUZ Coordonator Sector 3 Bucureşti. (…) Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal”.

Majoritatea PSD-ALDE din Consiliul General al Municipiului București a aprobat pe 31 ianuarie 2019 Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3.

HotNews.ro a scris încă din faza de dezbatere publică și apoi la aprobare că PUZ-ul permite construirea unor blocuri de 10 etaje în Parcul C-tin Brâncuși și menține regulamentul care permite edificarea unor blocuri de până la 45 m înălțime pe bucata retrocedată în Parcul IOR. Planul urbanistic este elaborat de Primăria Sector 3.

Și Planul Urbanistic al Sectorului 6, anulat în instanță

Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 6 a fost anulat definitiv în instanță pe 9 noiembrie. Documentul a fost elaborat de Primăria Sectorului 6 și aprobat de Consiliul General al Municipiului București, unde PSD avea majoritatea, în februarie 2020. Procesul a fost intentat de un ONG, Uniunea Salvați România și mai mulți cetățeni.

”PUZ Sector 6 a fost anulat definitiv de instanță. Este o confirmare a ceea ce spun de ani de zile: urbanismul din București a fost o golănie, iar PUZ-urile de sector apogeul. Consecințele acestei dezvoltări haotice și ilegale sunt dispariția spațiilor verzi, aglomerarea traficului rutier, pierderea potențialului turistic al orașului, insecuritatea juridică și investițională (cumperi o casă și nu ești sigur că nu te trezești cu un bloc pe parcela vecină), distorsionarea pieței de profesioniști (este preferat arhitectul care obține un etaj în plus) și multe altele”, a scris primarul general pe pagina de Facebook, la vremea respectivă.

PUZ-ul Coordonator al Sectorului 6 a fost anulat în primă instanță de Tribunalul București, pe motiv că o zonă însemnată ar fi fost transformată din zonă verde în zonă construibilă, planul propunând reducerea acestei suprafețe încadrate cu această destinație. Tribunalul București a arătat că Agenția pentru Protecția Mediului nu a efectuat o minimă analiză pe care o impune chiar exercitarea competențelor sale și că planul trebuia să parcurgă din nou evaluarea de mediu și efectuarea studiului de impact asupra mediului, ceea ce în realitate nu s-a întâmplat. Instanța a anulat și certificatul de urbanism aferent PUZ-ului.

„Fără certificat de urbanism și fără procedură de evaluare a impactului asupra mediului ar trebui reluat tot demersul de la zero, dar mă îndoiesc că Primarul General, domnul Nicușor Dan, și Primarul Sectorului 6, dl Ciprian Ciucu. au în plan astfel de demersuri, de vreme ce au renunțat la recursurile formulate de serviciile contencios. Consecința acestei soluții a Curții de Apel București este că toate certificatele de urbanism emise pe teritoriul Sectorului 6 de azi încolo se vor raporta doar la Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 278/31.10.2013 de aprobare a Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 București (cu modificările din 2016). Zonele actualmente verzi din Arena Giulești, Parcul Grozăvești, Prelungirea Ghencea vor rămâne în continuare verzi și nu vor fi invadate de betoane, iar proprietarii din Drumul Sării, Bulevardul Timișoara, intersecția cu Str. Sibiu, precum și din strada Brasov, vizavi de Parcul Drumul Taberei, nu vor avea blocuri de 11 etaje lângă case. Mă bucur că lupta cetățenilor pentru spații verzi și aer curat și-a găsit o soluție adecvată în justiție și sper ca administrațiile din Capitală să înțeleagă că protecția mediului nu este un moft, ci ține de dreptul la sănătate al oamenilor”, a declarat Dumitru Dobrev, avocatul care a reprezentat cetățenii în instanță.

Planurile urbanistice, suspendate din februarie la propunerea lui Nicușor Dan

Pe 26 februarie 2021, majoritatea PNL-USR din Consiliul General, la propunerea primarului Nicușor Dan, a aprobat suspendarea cu 1 an a Planurilor Urbanistice Zonale pentru Sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6.

”Este un punct de cotitură în dezvoltarea urbană a Bucureştiului. Ani de zile au prevalat interesul privat şi diferite reţele de interese în faţa interesului public. Am spus şi o repet: urbanismul ultimilor ani a fost o golănie. Majoritatea din Consiliul General, USR- PNL, a luat azi o decizie curajoasă, corectă şi a dovedit că este o adevărată autoritate publică, adică cineva care acţionează în interes public, şi nu în interes privat. Prin aceste PUZ-uri de sector, într-o capitală sufocată de poluare, în care copiii au boli respiratorii şi vârstnicii au boli cardio-vasculare generate de această poluare a aerului, urmau să dispară sute de hectare de spaţiu verde, care aveau acest statut de spaţiu verde în Planul Urbanistic General. Îi felicit pe consilierii municipali din partea majorităţii că s-au prezentat toţi la vot şi au rezistat presiunilor pe care le-au avut, fiecare dintre ei, de la toate aceste reţele care au făcut rău. Bucureştiul pierdea oportunităţi de dezvoltare, cum sunt metroul de suprafaţă, salba de lacuri din nordul Bucureştiului. Este un semnal pentru toţi investitorii de bună credinţă, pentru arhitecţi, pentru constructori că oraşul acesta are nevoie de dezvoltare, iar această dezvoltare trebuie să fie sustenabilă şi mai ales trebuie să fie făcută pentru cetăţean şi nu pentru nişte interese speculative. Este, deci, o victorie a societăţii civile, care reclamă de ani de zile aceste abuzuri urbanistice împotriva unor reţele de interese. O victorie materializată de această coaliţie PNL-USR, care are majoritatea din Consiliul General”, a declarat Nicușor Dan după suspendarea PUZ-urilor.

Pentru Sectorul 1 nu a fost aprobat un PUZ Coordonator de Sector, acesta fiind blocat în instanță de societatea civilă pentru numeroase nereguli.

De ce a fost suspendat fiecare PUZ de Sector

PUZ-ul Sectorului 2 a fost aprobat pe 13 august 2020.

Pentru PUZ Sector 2 există mai multe plângeri prealabile de suspendare de la Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, Monica Anisie, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Ecocivica.

Motivul invocat de primarul Nicușor Dan pentru suspendare este reducerea suprafeței de spațiu verde.

”Bilanțul propus prin PUZ prevede o suprafață de 422,53 ha de spații verzi, în scădere fața de suprafața de spații verzi publice înregistrată în Registrul Spațiilor Verzi, care era de aproximativ 444 ha. Reducerea suprafețelor verzi este sancționată, pe lângă nulitatea actelor, prin art. 96 din OUGnr. 195/2005 și prin art. 23 din Legea nr. 24/2007 cu amendă pentru fiecare metru pătrat de spațiu verde afectat. Reducerea spațiilor verzi nu este oportună nici prin prisma procedurii de infringement pe calitatea aerului deschisă față de România de către Comisia Europeană pentru calitatea precară a aerului din capitală. În concluzie, schimbarea destinației spațiilor verzi prevăzute ca atare în PUG și, în final, diminuarea spațiilor verzi din Sectorul 2 reprezintă o vătămare adusă dreptului locuitorilor Municipiului București la un mediu sănătos, astfel că PUZ Coordonator Sector 2 nesocotește un interes public major”, se arată în referatul de aprobare semnat de Nicușor Dan.

HotNews.ro a scris încă din faza de dezbatere publică că documentul permite transformarea a peste 30 de hectare de teren de pe malul Lacurilor Colentina, Tei, Plumbuita și Fundeni, dar și de la parcul de lângă Arena Națională din spații verzi în zone unde se pot construi blocuri și case.

Printre zonele unde s-a aprobat schimbarea destinației de spațiu verde se numără: fosta bază sportivă a RADET de pe Calea Floreasca, o zonă de la intersecția bd. Barbu Văcărescu cu strada Țițeica, zona unde este construit Clubul Bamboo, zona fostelor pepiniere din Petricani, Insula Tibiscum de pe Lacul Fundeni și o bucată din spațiul verde de la Arena Națională. Aceste terenuri sunt proprietate privată, majoritatea fiind retrocedate.

De asemenea, în anumite cartiere de case, de exemplu Andronache, este crescut regimul de înălțime până la 14 etaje. La fel între zona dintre Lacul Fundeni și Lacul Dobroiești. Asta înseamnă că persoanele care au case în aceste zone se pot trezi oricând cu blocuri la fereastră.

Citește aici mai mult.

PUZ-ul Sectorului 3 a fost aprobat pe 31 ianuarie 2019 de majoritatea PSD ALDE din CGMB. Acesta permite construirea unor blocuri de 10 etaje în Parcul C-tin Brâncuși și menține regulamentul care permite edificarea unor blocuri de până la 45 m înălțime pe bucata retrocedată în Parcul IOR. Totodată permitea construirea de blocuri între case, în mai multe zone din Sectorul 3.

Și aici motivul invocat de Nicușor Dan pentru suspendare este distrugerea spațiilor verzi.

”PUZ Coordonator Sector 3 încalcă prevederile art. 71 din OUG 195/2005 care interzic schimbarea destinației, strămutarea sau diminuarea spațiilor verzi, indiferent de regimul de proprietate. Mai precis, șase terenuri, în suprafață totală de aprox. 43 de hectare, își schimbă funcțiunea din spațiu verde în spațiu construibil prin H.C.G.M.B. nr. 49/31.01.2019, și anume:. Terenul cu funcțiunea V1A de la intersecția Calea Vitan – str. Niță Elinescu, în suprafață de aprox. 2 hectare; Terenul cu funcțiunile parțiale V1a și V1b de str. Postăvarul – Bd. 1 Decembrie1918 – str. Soldat Ghiță Șerban, în suprafață de aprox. 4 hectare; Parte din terenul aferent Park Lake Plaza situat în str. Liviu Rebreanu, cu funcțiunea V1a, în suprafață de aprox. 1 hectar; Terenul de lângă Drumul Gura Crivățului (la intersecția cu Drumul Gura Putnei), cu funcțiunea V1a, în suprafață de aprox. 1 hectar; Terenurile situate la nord de Drumul Lunca Cetății, pe toată lungimea acestuia, cu funcțiunea V1a, în suprafață de aprox. 30 de hectare; Parte din Parcul Pantelimon, situat între Șoseaua Gării Cățelu și Lacul Pantelimon, cu funcțiunea V3a, în suprafață de aprox. 5 hectare. Pe toate cele șase terenuri de la punctul anterior au fost deja autorizate construcții pe spațiul verde. Prin urmare PUZ Coordonator Sector 3 are ca scop intrarea în legalitate a acestor imobile construite nelegal. Cinci terenuri, în suprafață totală de 63,5 hectare, iși schimbă funcțiunea din L în M2 și trec astfel, de la înălțimi maxime de P+2-P+4 la înălțimi maxime de P+14, ceea ce reprezintă o majorare a CUT-ului cu mai mult de 20%, aspect interzis de art. 32 alin. (7) din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul”, se arată în referatul de aprobare semnat de Nicușor Dan.

Pentru Sectorul 4 a fost aprobat prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 443/2018 – Planul Urbanistic Zonal – Zona de Sud a Sectorului 4.

Potrivit raportului semnat de primarul Nicușor Dan acesta trebuie suspendat din următoarele motive:

”PUZ Zona de Sud a Sectorului 4 este o documentație de urbanism care derogă de la Planul Urbanistic General. Acesta prevede o dezvoltare urbană a zonei de sud a sectorului 4 care nu este echilibrată in privința funcțiunii de spațiu verde, în condițiile în care Bucureștiul are o problema pe calitatea aerului, fiind deschisă de către Comisia Europeană procedura de infringement față de Romania pentru aerul din București. 0 suprafață considerabilă care avea funcțiunea de sere și care este oportun a fi exploatată ca spatiu verde devine construibilă. (…) Având în vedere faptul că documentațiile de tip PUZ, întocmite pentru teritoriul unui singur sector al Municipiului București, nu pot asigura o viziune unitară asupra dezvoltării urbane a teritoriului Municipiului București; Având în vedere faptul că o documentație de tip PUZ, întocmită pentru teritoriul unui singur sector al Municipiului București, nu poate ilustra corect disfuncționalitățile la nivelul întregului oraș”.

PUZ-ul Coordonator al Sectorului 5 a fost aprobat prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 242/2020. Pentru acest document s-au înaintat 3 plângeri prealabile de suspendare/anulare: USR, Naciu Vladimir și Soare Elena.

Motivele de suspendare arătate în referatul semnat de Nicușor Dan sunt:

• PUZ Coordonator Sector 5 propune o reducere cu 41% a spațiului verde de la 369,6 ha la 219,77 ha.
• PUZ SECTOR 5 reduce suprafața fondului forestier național, operațiune care se poate face doar prin Hotărâre de Guvern. Amplasamentul de 103 ha (reprezentând peste 3,33% din suprafața sectorului 5), încadrat conform PUG în UTR V6 -pădure de agrement, își schimbă funcțiunea fie în V1a, V3b (funcțiune de spații verzi), fie în L sau M (funcțiuni construibile).
• PUZ Sector 5 modifică pentru anumite UTR-uri coeficientul de utilizare a terenului (CUT),mărindu-l pe acesta cu mai mult de 20% cât permite art. 32 alin (7) din Legea 350/2001 privind amenajarea teritorială și urbanismul;

PUZ Coordonator Sector 6 a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 68/14.02.2020 și modificat prin Hotărârea C.G.M.B. nr. 336/2020.

Printre motivele invocate pentru suspendarea PUZ-ului se numără:

• PUZ sector 6 propune 1000 ha spațiu verde, calculând o valoare de 28,56mp de spațiu verde pe cap de locuitor, însă valoarea această a rezultat că urmare a unei raportări la populația stabilă a sectorului din 2009, deci de acum 12 ani. De asemenea, dintre cele 1000 de ha de spații verzi, 600 de ha sunt însumate din presupusul procent de 30% spații verzi pe care fiecare UTR ar trebui să îl aibă, dar care în realitate este fie mai mic, fie nu există. Mai mult, din acest procent teoretic de 30% pe care PUZ Sector 6 îl contorizează drept spațiu verde existent, doar 20% este amenajat obligatoriu la sol, 10% putând fi amenajat pe terasele construcțiilor, peste subsol sau realizat din fațade verzi.
• Schimbă destinația unor UTR-uri prevăzute ca spații verzi în PUG și le face construibile (M3, M3a2, M2). Se întâmplă această în: Zona Arenei Giulești unde o zona V1a devine M3; Zona foarte mare din Parcul Grozăvești unde zona care în PUG este V1a devine M2 (P+14); Pe prelungirea Ghencea, în zona Grunenpark, o zona V1a devine M2.
• De asemenea, sunt transformate anumite UTR-uri cu funcțiuni de locuire în UTR-uri cu locuire mai densă, fără nicio justificare. Se întâmplă această prin: Extinderea unei zone M3 pe Drumul Sării; Pe Bdul Timișoara/Str. Sibiu o zona M3 devine M2; Pe strada Brașov, vizavi de Parcul Drumul Taberei, o zona CB1 se extinde; Pe str. Valea Doftanei anumite parcele LI a devin M3; Pe str. lalomiței, zone L1a devin M3.