Curțile de apel și tribunalele critică dur noua lege a salarizării și îi acuză pe politicieni că i-a interesat doar să își mărească veniturile

Președinții celor 16 curți de apel și președinții celor 50 de tribunale din țară au transmis marți comunicate de presă în care critică proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și acuză o „demonizare” a sistemului judiciar, vehiculând posibilitatea unor acțiuni „prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului şi independenţa justiţiei”.

Proiectul de lege, publicat luni, prevede că salariile magistraților vor fi plafonate, începând cu anul 2027, la nivelul actual. Inițiativa a fost criticată marți atât de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cât și de Parchetul General.

În comunicatul semnat de președinții curților de apel, aceștia susțin că proiectul noii legi a salarizării „îşi propune, deliberat, desfiinţarea şi reconfigurarea instituţională prin deprofesionalizarea unor domenii esenţiale şi afirmarea diletantismului ca politică de stat”.

„Desfiinţarea, de către politicieni, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determină să acţionăm prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului şi independenţa justiţiei, esenţă a puterii judecătoreşti, garantată constituţional, în scopul asigurării dreptului cetăţenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include şi a supravieţuirii statului de drept”, mai scrie în comunicatul instanțelor.

„PNRR nu poate fundamenta politicile de sărăcire a populației”

Curțile de apel spun că PNRR, unde legea salarizării este un jalon de 700 de milioane de euro, „nu poate fundamenta politicile de sărăcire a populaţiei, pentru că un astfel de discurs lipseşte de sens raţiunea de a fi a Uniunii Europene organizată în jurul nevoii de prosperitate a membrilor ei”.

Instanțele susțin că „sistemul judiciar a fost stigmatizat şi demonizat pentru a masca deficienţe economice şi a distrage atenţia de la adevărata responsabilitate şi problemele reale ale societăţii”.

„Apreciem că un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, fiind mereu culpabilizată pentru exerciţiul iresponsabil şi empiric al puterii de către decidentul politic, nu mai poate fi catalogat ca fiind un stat democratic în care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci un stat în care hazardul este creat pentru a impune impostura ca reper socio-politic şi cultural”, potrivit comunicatului.

„Un derapaj fără precedent într-o democrație”

În comunicatul lor, președinții curților de apel invocă și „datoriile statului către sistemul judiciar”, o aluzie la procesele salariale câștigate de magistrați, solidarizându-se cu pozițiile exprimate de Înalta Curte și CSM.

„Evaluarea de către executiv a legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive reprezintă un derapaj fără precedent într-o democraţie, care are aptitudinea de a deschide calea abuzului politicianului care astfel anulează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dobândind capacitatea de a interveni arbitrar şi abuziv în orice tip de relaţii sociale ignorând orice hotărâre judecătorească definitivă”, susțin curțile de apel.

Acestea au mai spus că „vehicularea unor cifre menite să provoace panică în rândul populaţiei, cu privire la datoriile statului faţă de sistemul judiciar, tinde să determine culpabilizarea fără temei a judecătorilor pentru problemele cu care se confruntă economia, consecinţă a greşelilor factorului politic, mascând, totodată, cauza reală a deficitelor bugetare, dar şi nevoia de anihilare a puterii judecătoreşti”.

Tribunalele spun că „singura preocupare” a Guvernului a fost „majorarea salariilor demnitarilor”

Președinții celor 50 de tribunale din țară susțin că proiectul noii legi a salarizării poate avea consecințe „catastrofale”.

„Textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice astfel încât se va ajunge la situaţii în care, ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă”, scrie în comunicat.

Aceștia susțin că „nivelul coeficienților de ierarhizare propuși încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti”, precum și că „singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici”.

„Președinții Tribunalelor din România respingem strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraților pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societăţii şi atragem atenţia public că nu mai suntem dispuşi să acceptăm atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”, au adăugat președinții tribunalelor.