Cuvântul de trei miliarde de euro. Cum a fost modificată Legea avertizorilor de integritate pentru ca România să nu piardă banii din PNRR

Pentru a respecta cerințele Comisiei Europene și pentru a nu pierde a doua tranșă de bani din PNRR, în valoare de trei miliarde de euro, senatorii au modificat marți un alineat din Legea avertizorilor de integritate, din noua formă fiind eliminat un cuvânt.

Luni, liderii coaliției de guvernare au depus un proiect de lege prin care modifică Legea avertizorilor de integritate, adoptată în decembrie anul trecut. În noua formă a fost eliminat un singur cuvânt – „temeinice”, din sintagma „indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii”. Este vorba despre prevederea contestată de mai multe ONG-uri, care au avertizat că limitează posibilitatea rezolvării raportărilor.

• „Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii referitoare la încălcări ale legii”, este noua formă adoptată marți.

„În continuare pune pumnul în gură avertizorilor de integritate”

Modificarea la legea avertizorilor de integritate – necesară în urma solicitării Comisiei Europene, pentru a se debloca cererea de plată numărul 2 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – a fost adoptată de plenul Senatului cu 80 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” şi 13 abţineri, scrie News.ro. Senatul este primă Cameră sesizată, astfel că proiectul merge la Camera Deputaţilor pentru votul final.

Senatorul USR Elena Spătaru a spus în plen că este o bătaie de joc acest proiect de lege şi că actuala coaliţie a pus în pericol accesarea fondurilor europene din PNRR.

• „Acest proiect va fi votat de USR, dar tratează într-o mică măsură problemele pe care noi le-am ridicat cu această lege.
• În continuare, această lege pune pumnul în gură avertizorilor de integritate şi în continuare puneţi în pericol dezvoltarea României blocând PNRR-ul”, a declarat senatoarea USR.

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, i-a cerut să îşi încheie prezentarea, Spătaru replicând: „Finalizez, dumneavoastră aţi finalizat cu totul!”.

„Isteria nu salvează România”

Alina Gorghiu a venit la tribună, spunând că „isteria nu salvează România”.

• „Cu tot dragul din lume, dacă vrem să vorbim pe un ton civilizat despre o lege normală, putem să vorbim ca să înţeleagă lumea.
• Dacă vrem să bifăm altă criză de nervi de la microfonul Senatului, putem să o bifăm şi pe asta în aplauzele colegilor de partid.
• Banii nu se pierd, banii sunt la dispoziţia României, dar tocmai pentru că este un subiect foarte important şi această directivă trebuia transpusă, s-a făcut un dialog constant cu Comisia Europeană.
• (…) Este sugestia Comisiei (modificarea făcură, prin eliminarea cuvântului „temeinice”), care ne spune că banii din PNRR, cu această modificare a legii, vor fi în România ”, a declarat Gorghiu.

De ce a contestat CE legea avertizorilor de integritate

Legea privind protecţia avertizorilor în interes public a fost adoptată anul trecut, fiind publicată în Monitorul Oficial în 19 decembrie, în condițiile în care România, în calitate de stat membru, a trebuit să transpună în legislaţia naţională Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Transpunerea directivei constituie jalon pentru România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, nerespectarea acesteia putând duce la pierderea unei tranșe de 3 miliarde de euro. Comisia Europeană a cerut însă modificarea legii.

• ”În cadrul evaluării efectuate cu prilejul celei de-a doua cereri de plată, Comisia Europeană a transmis autorităţilor naţionale obiecţiile sale legate de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 361/2022 care are următorul cuprins:
• „Prin excepţie de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii”.
• Astfel, în opinia Comisiei sintagma „indicii temeinice” din cuprinsul articolului indicat anterior este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. În plus, prevederea nu ar asigura, în opina Comisiei, potenţialilor avertizori nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările. Faţă de cele reţinute, evaluarea Comisiei a fost în sensul că legea naţională nu transpune corect Directiva şi, pe cale de consecinţă, Jalonul 430 nu este îndeplinit satisfăcător.
• Prin urmare, pentru închiderea evaluării pe cererea de plată nr. 2 în privinţa Jalonului 430, Comisia Europeană a solicitat să se realizeze amendarea dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 361/2022 prin înlăturarea din conţinutul raportărilor anonime a cerinţei ca indiciile privind încălcarea legii să fie „temeinice”. S-a arătat că o asemenea modificare ar crea un tratament juridic similar în analizarea şi soluţionarea raportărilor anonime cu celelalte raportări însuşite de avertizorii în interes public.
• De asemenea, Comisia Europeană a condiţionat închiderea evaluării de transmiterea modificărilor legislative aprobate la Legea nr.361/2022 până la data de 23 martie 2023”, precizează inițiatorii proiectului de modificare a legii.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis recent o scrisoare către conducerea celor două Camere ale Parlamentului în care informa asupra stadiului modicării legii avertizorilor de integritate, după ce Comisia Europeană a somat România că nu a transpus o directivă europeană, lucru stipulat în Jalonul 430 cuprins în PNRR:

• „În opinia Comisiei Europene, sintagma «indicii temeinice» este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime.
• În plus, prevederea nu ar asigura, în opinia Comisiei, potenţialilor avertizori, nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările anonime”.

Legea, întoarsă de Iohannis în Parlament la presiunea societății civile

Forma inițială a legii avertizorului de integritate a fost criticată de societatea civilă, care a reclamat că descurajează raportările anonime, expunând astfel avertizorul de integritate.

Modificările controversate în forma inițială a legii:

• a fost eliminată posibilitatea raportării anonime, astfel că era exclusă prezumția bunei credințe a avertizorului;
• avertizorii aveau dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni de zile și doar dacă au raportat intern în prealabil,
• raportările avertizorilor ar fi trebuit distruse obligatoriu după doi ani de zile;
• unităţile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10,000 de locuitori, nu s-ar fi putut asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă
• companiile sub 50 de angajaţi din domeniul energiei, pieţei de capital, fondurilor de investiţii, asigurărilor, pensiilor facultative etc. sunt exceptate de la instituirea sau menţinerea de canale interne de raportare şi proceduri pentru raportarea internă şi pentru întreprinderea unor acţiuni subsecvente
• a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puţin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiaşi raportări.

La presiunea societății civile, președintele Klaus Iohannis a întors legea în Parlament pentru modificare.

În cererea de reexaminare, președintele făcea referire la raportările anonime excluse din legea trimisă la promulgare și aprecia că este „necesară reevaluarea soluţiei legislative referitoare la analizarea sesizărilor anonime în măsura în care acestea conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii şi corelarea normelor”.

Cum a fost modificată legea

În 13 decembrie, Camera Deputaților a adoptat din nou, cu modificări, acest act normativ.

Astfel, noutățile incluse în legea avertizorilor de integritate sunt:

• „Raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public, se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii – paragraf modificat acum dn nou, prin eliminarea cuvântului „temeinice”
• Dacă instanța constată că împotriva aceluiași avertizor în interes public au fost dispuse, de cel puțin două ori, represalii în considerarea aceleiași raportări sau divulgări publice, aceasta poate dispune, după caz, oricare dintre măsurile prevăzute la alin.(5), precum și aplicarea unei amenzi civile în cuantum de până la 40.000 lei.
• Sub incidența legii intră și persoanele ale căror raporturi de muncă nu au început încă şi care efectuează raportări prin intermediul canalelor de raportare interne sau externe, sau divulgă public informaţii privind încălcări ale legii obţinute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat.
• prezenta lege se aplică, de asemenea, persoanelor care raportează sau dezvăluie public informaţii privind încălcări ale legii în mod anonim”.

Proiectul de lege reglementează cadrul general pentru protecţia persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.