Dacă nu era Soros, nu aflam niciodată despre „azilele groazei”. De ce-i distribuie Musk declarațiile lui Georgescu 

În „lumea nouă”, pe care vor să o construiască oameni ca Musk, „rețeaua Soros” poate fi, de fapt, orice și oricine. Important este ca foarte mulți oameni să creadă că reprezintă o amenințare. 

„În prima zi oficială de mandat, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine”, a tunat într-o seară la Realitatea TV candidatul la președinție Călin Georgescu.

Pe rețelele sociale din România, mii de oameni s-au bucurat de victorie și au distribuit anunțul, care s-a dorit a fi unul în stilul lui Trump. În prima zi la Casa Albă, președintele american a semnat nu mai puțin de 78 de ordine executive. Unele dintre ele s-au dovedit între timp complet inaplicabile și stau acum blocate prin curțile judecătorești, dar mesajul de forță a fost trimis lumii întregi. 

Dar dincolo de bucuria susținătorilor lui Georgescu, care căutau deja listele mai vechi cu „soroșiști” (ca să-și aducă aminte pe cine trebuie să înjure), anunțul a atras și aprecierea lui Elon Musk. Cel mai bogat om din lume l-a distribuit pe rețeaua X, împreună cu comentariul: „România își merită propria suveranitate!”.

Lupta cu așa-numita „rețeaua Soros” nu este chiar o noutate, nici în România, nici în Occident. Fondatorul unei instituții filantropice internaționale care se numește „Fundația pentru o Societate Deschisă” nu poate fi decât un dușman planetar al celor care militează pentru societăți închise. 

Nici nu mai contează că, de multe ori, dușmanii lui Soros se contrazic între ei

În România, de exemplu, „soroșiștii” au fost acuzați că vor să dea țara pe mâna ungurilor (filantropul american are origini maghiare și evreiești). În același timp, în Ungaria, Soros este atât de urât de partidul lui Orban, încât a împânzit țara cu panouri anti-Soros. De altfel, premierul Ungariei a avut grijă personal ca Universitatea Central Europeană de la Budapesta, înființată pe banii lui Soros, să fie închisă.

În acest context, faptul că „Fundația pentru o Societate Deschisă” a plecat din România încă din 2017 este un detaliu. La fel e și anunțul filantropului american, de acum doi ani, că organizația își restrânge activitățile din Uniunea Europeană, ca să se concentreze pe alte părți ale lumii. 

Poate că Georgescu nici nu știe cu ce se mai ocupă Soros în ultima perioadă. Oricum, adevărul nu mai e demult un obstacol în calea populiștilor.

Deci ce „rețea Soros” va închide Călin Georgescu? 

Nu avem un răspuns, dar dacă tot a adus cineva vorba poate ar trebui să amintim niște lucruri. 

De exemplu, fără banii lui Soros, România nu ar fi aflat niciodată despre „azilele groazei”. Poate că bătrânii și persoanele cu dizabilități, maltratate în aceste centre private dar finanțate de statul român, ar fi fost și acum în aceeași situație. 

Centrul pentru Resurse Juridice este asociația care a descoperit abuzurile și le-a făcut publice, pentru că una dintre activitățile sale principale era exact aceasta: monitorizarea centrelor de asistență socială din România.

Această activitate a început în 2003 și a fost finanțată de Open Society Foundation. Ulterior, banii pentru proiect au venit din alte surse, din fonduri norvegiene, elvețiene, europene, după cum mi-a explicat Valentina Nicolae, director executiv al Centrului pentru Resurse Juridice. Dar la început a fost Soros.

Statul român a eșuat lamentabil în a avea grijă de oamenii fără apărare și a fost nevoie să vină cineva din exterior.

Pentru cine a uitat ce a însemnat acest proiect, las mai jos câteva din detaliile pe care mi le-a dat în 2023 Georgiana Pascu, de la Centrul de Resurse Juridice, care s-a ocupat de acest caz:

„Când i-am întâlnit pe rezidenții din acea primă vilă i-am găsit slabi, nu păreau că sunt bine îngrijiți. I-am întrebat unde locuiesc și o parte dintre aceștia ne-au condus jos, în subsolul vilei, arătându-ne camerele în care locuiau.

Nu aveau niciun obiect personal, erau niște paturi de metal, cu niște saltele albe. Iar ca iluminat natural, în loc de geam era așa, cam o palmă, prin care intra lumina naturală.

Am mai văzut și o cameră despre care ni s-a spus inițial că este izolator, care la fel nu avea nicio aerisire, nu avea nimic. Băile, cu dușuri care nu aveau perdele, nu aveau cabine. Și au și spus că-i spală pe toți așa, cu dușurile.

Apoi am urcat sus, erau mai multe persoane sedate, am stat de vorbă cu mai mulți oameni, cei mai mulți care au putut să vorbească, ne-au spus că nu știu cum au ajuns acolo, unii dintre aceștia spunându-ne că au venit aduși cu mașina de la Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca, unde erau de 20, 22 de ani și că nu știu de ce sunt aici.

(…) Erau oameni care n-au ieșit din casa aia niciodată”.

A fost rău că cineva a finanțat în România o organizație care să verifice cum sunt îngrijiți oamenii care nu se pot apăra singuri? Dacă ne luăm după Georgescu, da. 

Drepturile omului și statul de drept 

În general, Soros a finanțat în România activități legate de drepturile omului (cum e și exemplul de mai sus) și de respectarea statului de drept. 

Victor Ponta sau Liviu Dragnea au invocat și ei „rețeaua Soros”, atunci când au fost contestați în stradă, acuzați de abuzuri sau anchetați de procurori.  

În anii 90, când a intrat în România, ca și alte țări din estul Europei, „Fundația pentru o Societate Deschisă” a găsit aici o junglă, în care foștii securiști și nomenclaturiști se îmbogățeau fără să dea socoteală nimănui. 

Statul era o glumă, legile erau date cu dedicație, nu exista asistență socială și nici oameni educați care să știe cum funcționează o societate democratică. Mulți tineri ambițioși au fost trimiși la burse în Occident, pe banii lui Soros, și lucrează astăzi în societatea civilă, în companii private sau în instituțiile statului. 

Formează ei „o rețea”, de care să se teamă acum candidatul la președinție Călin Georgescu? Ce înseamnă „rețea” și cum acționează aceasta?

Poate oamenii obișnuiți nu știu ce să creadă când aud astfel de conspirații. Mulți nu-și pun întrebări, nu merg mai departe cu raționamentul și pe acest lucru se bazează teoriile conspirației. 

„Lumea veche” vs „lumea nouă”

„Bine, să zicem că Georgescu spune prostii, dar Elon Musk? Dacă cel mai bogat om de pe planetă îl aprobă pe Georgescu, înseamnă că ceva adevăr o fi acolo”, ar putea zice orice om de bună-credință.

Adevărul e că după scandalul anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut, România a căzut exact pe această falie unde se intersectează acum două viziuni opuse asupra societăților occidentale. „Lumea veche”, care crede într-o societate deschisă, în domnia legii și în drepturile omului (deci și în migrație, demnitate umană, minorități) și „lumea nouă”, pe care nu o înțelegem încă în totalitate, dar în general este asociată cu administrația Trump de la Casa Albă.

Un text care încearcă să explice această viziune asupra lumii a oamenilor din jurul lui Donald Trump a fost publicat săptămâna trecută de jurnalistul și doctorul în filozofie Mihnea Măruță.

„Noua politică americană pare tot mai mult inspirată din gândirea unor oameni care, pe de o parte, nu mai cred în democrație, iar, pe de altă parte, nu mai au răbdare să trăiască în acest prezent global”, scrie în articolul numit „Monarhia A.I.”.

Poate din această filozofie înțelegem și de ce Elon Musk este foarte atent la modul în care se tranșează în România subiectul „Călin Georgescu”. 

„Există o mișcare care consideră că democrația a devenit o piedică în calea capitalismului”, mai scrie Mihnea Măruță. Iar Elon Musk face parte din această „mișcare”. 

Nu știm cum se va tranșa povestea alegerilor prezidențiale din România, dar nu poți observa că acum omul care promitea pacea și reconcilierea poporului român lansează tot mai des amenințări și spune că vrea „să interzică lucruri”, după ce va ajunge președinte. Vorbele lui sunt distribuite apoi, pe rețelele sociale, scăpate acum de „cenzură”, după cum s-au lăudat Zuckerberg și Musk, și amplificate cu ajutorul inteligenței artificiale. 

În această „lume nouă”, „rețeaua Soros” poate fi, de fapt, orice și oricine. Important este ca foarte mulți oameni să creadă că reprezintă o amenințare. Iar de asta se ocupă „paznicii” adevărului de pe internet, cum e și Elon Musk.