Daniel David, replică pentru președintele Academiei Române, care acuză Ministerul Educației că duce „o ofensivă” contra istoriei și geografiei din liceu: „Acum avem oportunitatea să regândim sistemul”

Ministrul Educației, Daniel David, a răspuns acuzațiilor aduse de președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care a criticat noile planuri-cadru pentru liceu, considerându-le o „ofensivă contra istoriei și geografiei”. Daniel David a subliniat, într-un articol publicat pe blogul său, că nu există o intenție de a subestima aceste discipline și a criticat sistemul actual de educație, care, în opinia sa, tratează inadecvat copiii și identitatea națională.

„Mă uit în jur și văd prea mulți copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoștiințifice, fac confuzii grosolane în geografia țării, latina devine subiect de ironii etc. Acestea, prin faptul că sunt un risc inacceptabil care afectează cultura națională, devin chiar probleme de securitate națională”, a spus Daniel David.

Reacția vine după ce președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a criticat propunerile recente ale Ministerului Educației din planurile-cadru de învățământ, acuzând ministerul educației de o „ofensivă” împotriva disciplinelor de istorie și geografie. 

El a susținut că aceste materii au fost excluse din „trunchiul comun” al curriculumului, iar școala nu va putea corecta această „nedreptate”. 

Într-un articol publicat pe Afnews.ro, Pop a subliniat că în loc să investim în profesori de calitate și metode atractive de învățare, autoritățile se concentrează pe reducerea orelor de istorie și geografie, punând astfel în pericol cultura națională, inclusiv studiul limbii latine. 

„Cum am putut ajunge așa de troglodiți în acest secol al XXI-lea? În loc să ne străduim să avem profesori cât mai buni de istorie și geografie, să creăm conținuturi atractive, să folosim metode cât mai adecvate învățării, să facem din temele aride subiecte de vis, să stârnim curiozitatea copiilor și adolescenților, ne dăm de ceasul morții să tăiem și ce mai este din istorie și geografie. Se vede că este amenințată din nou și limba latină”, a transmis președintele Academiei Române. 

În replică, Daniel David a argumentat că educația românească este prea centralizată, învechită și cu un număr excesiv de ore, iar rezultatele slabe la testele naționale și internaționale sunt un semnal de alarmă. El a propus un model educațional „mai flexibil și relevant”, care să integreze atât centralizarea deciziilor, cât și descentralizarea.

„Așadar, îl întreb pe președintele Academiei Române dacă ne place cum actualul sistem de educație ne tratează copiii și domeniile legate de identitatea/cultura națională. Mie, nu (și știu că nici lui)! Mă uit la testele naționale și internaționale și sunt extrem de îngrijorat când văd procente adesea de peste 40% sub sau la limita funcționalității. Mă uit în jur și văd prea mulți copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoștiințifice, fac confuzii grosolane în geografia țării, latina devine subiect de ironii etc. Acestea, prin faptul că sunt un risc inacceptabil care afectează cultura națională, devin chiar probleme de securitate națională. Acum avem oportunitatea să regândim sistemul care a generat acest risc și această problemă”, a scris ministrul Educației, pe blogul său. 

Apel la specialiști pentru a regândi sistemul de învățământ

Daniel David a făcut apel la specialiști și organizațiile profesionale pentru a contribui cu propuneri concrete în vederea îmbunătățirii sistemului de învățământ, subliniind că obiectivul principal trebuie să fie beneficiul copiilor, fără a ignora rolul profesorilor și al părinților.

„Aștept din partea specialiștilor și a organizațiilor profesionale propuneri prin care să tratăm cu respect și eficient aspectele de identitate/cultură națională. Aș vrea să văd predate conținuturi mai aerisite și relevante, cu mijloace de predare și manuale atractive, care să-i încurajeze și să-i entuziasmeze, nu să-i plictisească pe copiii noștri, atunci când vorbim despre aspectele legate de identitatea/cultura națională. 

Despre asta este vorba întâi și abia apoi despre numărul de discipline și ore, iar dacă văd un astfel de model credibil, numărul de discipline/ore va fi susținut la modul natural. 

Acum, pentru a ajunge la acest model mai aerisit și flexibil, am mizat în cazul unor discipline/ore pe o distribuire a responsabilității între centralizare (decizii impuse de minister) și descentralizare (decizii la nivelul școlilor și/sau al elevilor) – fără a se pierde astfel ore -, dar sunt dispus să discutăm chiar procentele celor două, dacă avem propuneri de modele bune pentru lucruri care țin de cultura și identitatea națională. Așadar, voi susține cât trebuie un astfel de model bun. Îl aștept, ca parte din consultare/dezbatere!”, a mai scris ministrul. 

Pseudoștiința, „o problemă de securitate națională”

Daniel David spune că problema pseudoștiinței devine tot mai mare și trebuie regândită cum sunt tratate științele, pentru că actualul sistem nu a funcționat.

„În acest context, spun că acest mesaj este și pentru științe, acum când pseudoștiința devine și aici o problemă de securitate națională, ceea ce ne arată că așa cum am tratat până acum științele nu a funcționat. Este o oportunitate de restartare și în această zonă, așadar, să nu o pierdem. Încurajez specialiștii și societățile profesionale să-mi facă astfel de propuneri raționale, iar susținerea mea va fi acolo”.

„Să ne gândim în primul rând la copii – nimeni nu se prea gândește la ei în aceste discuții” 

În concluzie, ministrul subliniază că avem oportunitatea de a schimba sistemul de educație.

„Avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost (avem printre cele mai multe ore/an între țările OECD), foarte centralizat (cu puține opțiuni la nivel de școală și/sau elevi), care, dincolo de faptul că este învechit (se bazează pe modele și unele manuale din 2004), chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii și societatea, la unul în care se predă mai aerisit și relevant, bine și cu echilibru între centralizare și descentralizare. 

În acest proces, să ne gândim în primul rând la copii – nimeni nu se prea gândește la ei în aceste discuții –, fără însă să lăsăm profesorii deoparte și să nu închidem școala pentru părinți sau societate. Vă invit să nu pierdem această oportunitate și aștept propuneri concrete, mai ales că țin ca varianta finală să aibă un suport cât mai larg în comunitate, așa cum este normal în această fază de consultare/dezbatere.”