Date oficiale: peste 1,6 milioane de solicitanti de azil in Germania, 30.000 au disparut

Este o problema cu care Romania nu se confrunta decat marginal, care insa in Germania ar deveni aproape dramatica, daca nemtii n-ar sti sa organizeze valurile de refugiati si solicitanti de azil, precum au mai facut-o in istoria lor recenta. Chiar si in ceea ce ii priveste pe sutele de mii de romani emigrati in Germania, in anii 90. Romania nu e tel final al refugiatilor din zonele de razboi, Germania insa da. Politica „granitelor deschise” nu a costat-o pe Merkel scaunul de cancelar, ci peste 80 de mandate in Parlament ale nationalistilor de la AfD.

Joi, Oficiul federal de Statistica a publicat datele oficiale ale imigratiei in Germania, potrivit carora fiecare al saselea strain din tara este solicitant de azil. Si vorbim de 1,6 milioane de oameni. Iar despre 30.000 dintre acestia, care au fost inregistrati oficial, nu se mai stie nimic, pur si simplu au disparut.

In doi ani, numarul solicitantilor de azil sau protectie din motive umanitare s-a dublat. La finele anului trecut, s-au inregistrat 1,6 milioane de oameni, cu 851.000 mai multi decat la finele anului 2014. Comunicatul a fost publicat joi de catre Oficiul Federal de Statistica german, pe baza datelor centralizate ale Registrului de Straini.

Aproximativ jumatate dintre solicitantii de azil sau protectie pe motive umanitare provin din Siria, Afghanistan si Irak. Mai precis, din tari in care, in ultimul deceniu, au inceput razboaie strategice si demolari de dictaturi, cu intentia instaurarii unor democratii de tip vestic. Democratii care nu functioneaza acolo. Aceste tari sunt in haos politic, forte militare, paramilitare si ascunse se lupta pentru suprematii cu arma, finantate cel mai adesea din exterior. Victime colaterale sunt civilii din aceste tari, care cad la mijlocul unui razboi ce nu este al lor.

Desi nu este oficial o tara de imigratie, cum sunt Canada sau SUA, Germania are o politica permisiva si in spiritul conventiei de la Geneva fata de straini. Nu-i inchide in centre asemanatoare celor de detentie, insalubre si departe de comunitatile autohtone, cum se intampa in alte tari. Persoanele care se inregistreaza la autoritati si depun o cerere de azil au sanse (in functie de situatia personala a fiecarui solicitant) sa primeasca azil politic sau protectie subsidiara, prin urmare pot dobandi permisiunea de sedere in tara pe timp mai lung sau nelimitat, avand astfel si sanse la un job si iesirea din statutul de asistat social.

Peste jumatate din solicitantii de protectie in Germania sunt in posesia unei permisiuni de rezidenta pe motive umanitare, aceasta fiind insa limitata in timp. O situatie asemanatoare a fost in perioada razboaielor din Iugoslavia, asa-numitul Conflict Balcanic, derulate timp de peste un deceniu: razboiul de 10 zile din Slovenia (1991), razboiul din Croatia (1991-1995), din Bosnia (1992-1995), din Kosovo (1999) si revolutia albaneza din Macedonia (2001). Sute de mii de civili din zonele beligerante s-au refugiat in Germania. Unii au plecat inapoi, dupa stingerea conflictelor armate, altii au ramas.

Procedura recunoasterii ca azilant politic sau ca refugiat cu statut protejat in Germania e laborioasa, ea poate dura ani. In cazul a 158.000 de persoane care au solicitat azil in Germania, acesta le-a fost refuzat. Ei ar trebui sa paraseasca tara, insa in 75% din cazuri expulzarea este temporar suspendata, ei beneficiind de un drept de sedere pe termen limitat (Duldung).

Asupra 573.000 de cazuri de solicitari de azil nu s-a decis inca, iar 392.000 de straini sunt in „stand-by”, caci nu e clar, pentru Oficiul Federal de Statistica, daca acestia sunt in cautarea unei protectii pe baze umanitare sau nu.

Potrivit datelor oficiale, 24.000 de persoane sunt in situatia de a fi expulzate, iar despre 30.000 de solicitanti de azil inregistrati nu se mai stie nimic. Intre acestia, nu toti ar fi primit un refuz. Exista probabilitatea ca aceste persoane sa se ascunda, in continuare, pe teritoriul federal, sau sa fi parasit tara. Dand firul istoriei inapoi, si in anii 90, zeci de mii de solicitanti de azil din fostele tari comuniste, din Estul Europei, printre care si Romania, s-au reorientat dinspre Germania inspre tari „mai blande” cu azilul, cum erau Franta, Belgia sau Suedia.

In concluzie, exista lacune in registrul central pentru straini din Germania, iar autoritatile recunosc ca este vorba de „deficiente structurale” in colectarea de date, ceea ce impune reviziurea sa.

Ministrul bavarez de Interne, Joachim Herrmann (CSU), confirma acest fapt intr-o interventie la televiziunea n-tv, spunand ca „se stie demult ca exista un numar mult mai mare de solicitari de plecari benevole decat scrie in statistici”. Desi procesarea datelor trebuie imbunatatita, el este de parare ca numarul celor care „s-au dat la fund” in Germania nu este mare.

La cererea Partidului Stangii, Ministerul de Interne federal a comunicat si numarul proceselor de azil, sau recunoastere a statutului de refugiat, care se afla pe rol in instantele din Germania. La 30 iunie 2017, numarul acestora era de peste 320.000. Cu un an inainte, numarul proceselor se ridica la 69.000, ceea ce arata o crestere, intr-un an, de aproape cinci ori. Potrivit legii, orice respins la azil poate actiona statul german in instanta, cerand reanalizarea dosarului sau.