De ce avem nevoie unii de alții? Importanța comunităților și relațiilor sociale pentru sănătatea psihică
Cât de importante sunt interacțiunile sociale, precum și a fi parte dintr-o comunitate, mai ales pentru sănătatea psihică? Ce efecte pozitive ar putea avea asupra organismului un mediu sigur și crearea unor relații sociale satisfăcătoare?
Acesta este un fapt ce nu poate fi contestat: oamenii sunt ființe sociale, relațiile au fost și încă mai sunt centrul existenței umane, ceea ce are de-a face în primul rând cu modul cum am evoluat de-a lungul timpului.
Indiferent dacă ești extrovertit sau introvertit, ești genul care caută siguranță sau, din contră, ai nevoie de un nivel ridicat de dopamină și de aventură, interacțiunile sociale reprezintă fundamentul vieții tale, fie că vorbim despre famiie, job, structuri politice, economie.
Dintr-o perspectivă evolutivă, practic nu ai fi aici dacă nu ar fi existat un fel de conectare permanentă între indivizi. Atât antropologii, cât și biologii, pot explica faptul că fiecare tip de relație a apărut cu un motiv anume. Cu alte cuvinte, oamenii au avut mereu nevoie de ajutor din exterior, de la înmulțirea speciei la formarea unei familii ș.a.m.d.
Apoi, în 2023, când „singurătatea este deja percepută ca un fenomen uman global”, am devenit mai conștienți ca niciodată că bunăstarea mentală și fizică depind într-o proporție covârșitoare de relațiile sociale pe care fiecare dintre noi le construim și menținem pe termen lung, explică psiholog și psihoterapeut Simona Simboan, în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.
Impactul singurătății asupra sănătății fizice și psihice
Cele mai recente studii arată că 35% dintre persoanele cu vârsta peste douăzeci și cinci de ani suferă de singurătate cronică. Iar fiecare creștere de un punct pe scara singurătății a fost asociată cu o creștere cu 16% a scorului mediu de severitate a simptomelor depresive. Singurătatea a fost corelată cu aproape unul din cinci (18%) cazuri de depresie.
Singurătatea este considerată una dintre cauzele care duc la:
•abuzul de alcool;
•problemele de somn;
•tulburările de personalitate;
•boala Alzheimer.
„Singurătatea poate provoca și diferite tulburări fizice, cum ar fi diabetul, tulburări autoimune precum artrita reumatoidă, lupusul și bolile cardiovasculare, cum ar fi boala coronariană, hipertensiunea arterială (HTN), obezitatea, îmbătrânirea fiziologică, cancerul, auzul precar și sănătatea precară”, mai spune psiholog Simona Simboan.
Apoi, singurătatea pe termen lung, consideră psihoterapeutul, aduce goliciune spirituală, un sine distorsionat, o dezrădăcinare. Cei mai mulți dintre cei care aleg să se izoleze social, tind să nu caute ajutor în exterior atunci când au nevoie de el. Și nu întotdeauna oamenii își pot rezolva problemele de unii singuri.
Singurătatea influențează în mod negativ percepțiile despre viață
„Lipsa relațiilor sociale încurajează o psihologie care se autoînfrânge, oamenii singuri sunt susceptibili de a întâlni o varietate de răspunsuri care îi marginalizează și mai mult. Cu cât singurătatea durează mai mult, cu atât mai dificil este să dobori mentalități și judecăți (atât ale tale, cât și ale altora) care contribuie la menținerea izolării”, mai spune psihologul.
Lipsa relațiilor sociale poate provoca o distorsionare în sens negativ și pesimist. Cu cât te izolezi mai mult, cu atât vei avea tendința de a crea și susține credințe precum „oamenii nu sunt interesați de compania mea”, „dacă merg spre ei, mă vor refuza”. Și atunci vei ajunge să iei din ce în ce mai puțină inițiativă și vei găsi constant scuze pentru a nu răspunde afirmativ invitațiilor pe care le primești.
Așa intri și rămâi în propriul tău cerc vicios, un fel de profeție auto-împlinită: evitarea și suspiciunea îi îndepărtează și mai mult pe cei din jur, distanțare pe care o percepi apoi ca o confirmare a temerilor, devenind convins că celorlalți nu le pasă, de fapt, de tine.
Singurătatea este contagioasă, susține psihoterapeut Simboan: „Studiile privind impactul rețelelor sociale au descoperit că, de-a lungul timpului, oamenii singuri „infectează” pe cei din jur, astfel încât și ei ajung împinși la periferia rețelelor lor sociale. În consecință, prietenii și contactele sociale rămase ar putea oferi oportunități în scădere de conexiune socială.”
De ce avem nevoie de relații sociale sănătoase?
Relațiile sociale sănătoase contribuie la înțelegerea și acceptarea sinelui. În mijlocul unei comunități, „Cine sunt EU depinde de mulți «alții»: familia mea, prietenii mei, cultura mea, colegii mei de muncă. Sinele pe care îl iau la cumpărături, să zicem, diferă în acțiuni și comportamente de sinele care vorbește cu coordonatorul de doctorat, de exemplu”, mai spune psihologul.
A descoperi cine ești tu împreună, dar și separat de toate vocile care te înconjoară este definitoriu pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Mai mult, persoanele deprimate au mai multe șanse să își îmbunătățească starea generală prin interacțiunea socială mai repede decât prin oricare altă metodă.
Studii după studiiau arătat că oamenii care au sisteme puternice ce implică sprijin social au mai puține probleme de sănătate și trăiesc mai mult.
Cum pot fi mai sociabile persoanele introvertite?
Dacă pentru persoanele extrovertite, a întreține relații sociale și a face parte din comunități pare firesc și facil, pentru cei introvertiți poate fi o reală provocare.
„Cand lucrez cu persoane care trec printr-un episod depresiv datorită singurătății, cel mai des mi se adresează următoarea întrebare: «Pot sa devin extrovertit și, dacă da, cum? Simt că introversia mă împiedică să-mi fac prieteni, iar oamenii extrovertiți par să se distreze mult mai mult.»”, povestește psihoterapeutul despre unele dintre cazurile sale.
A fi extrovertit pare ideal, pentru că te poți bucura de tot ce implică relațiile sociale. „Extrovertiții sunt deschisi, prietenoși, pozitivi și încrezători din punct de vedere social. Ei tind să se concentreze mai degrabă pe oamenii și lucrurile din jurul lor decât pe gândurile și sentimentele proprii.”
Totuși, deși extrovertiților le place să socializeze în grupuri mici sau mari, și se simt confortabil în locuri aglomerate, nu există încă dovezi empirice care să confirme că doar persoanele introverte sunt predispuse la singurătate și, implicit, depresie.
Introvertiții, de obicei mai tăcuți și mai retrași, iubesc și ei într-o oarecare măsură să socializeze, dar adesea, după ce au petrecut o perioadă de timp cu ceilalți, se simt epuizați psihic, mai ales dacă au socializat în grupuri.
De aceea, dacă ești o persoană introvertită, asta nu înseamnă că nu poți avea relații sociale sau nu poți face parte din comunități sănătoase, ci doar trebuie să îți acorzi timpul necesar pentru a te odihni și a te reîncărca. Caz în care psihologii nu mai vorbesc despre singurătate, ci despre „retragere”.
Retragerea este o stare sănătoasă de comuniune cu sine în care evadarea din mulțime creează pace și fericire. Singurătatea, pe de altă parte, este o condiție asociată cu suficient stres pentru a-ți deteriora sănătatea minții și a corpului.
Hobby-uri solitare sau a lucra de unul singur, dacă nu este singura dimensiune a vieții tale, nu implică efecte negative asupra sănătății. Nu toți oamenii singuri trăiesc în izolare. Așa cum poți avea numeroși prieteni și, cu toate astea, să te simți singur, izolat emoțional.
Cum îți poți îmbunătăți viața socială?
Psihoterapeut Simona Simboan are câteva recomandări:
– În primul rând, în fiecare zi, lasă deoparte smartphone-ul și vorbește cu o altă persoană, chiar și cu un străin. Notează ceva nou ce ai învățat de la fiecare persoană în parte. Notează ceva amuzant ce ai văzut sau auzit în lumea reală, nu în cea digitalizată. Îți garantez că, cel puțin, timpul petrecut va fi mai memorabil decât derularea postărilor de pe rețelele sociale. Și sunt destul de încrezătoare că fericirea va crește.
– Ascultă-i pe ceilalți, medicii spun adesea ca orice te scoate la plimbare scade tensiunea arterială, a asculta – a-i asculta cu adevărat pe ceilalți – poate duce de asemenea la scăderea tensiunii arteriale.
– Adoptă un animal de companie. Interacțiunea cu animalele de companie a avut efecte similare de îmbunătățire a sănătății la oameni de toate vârstele.
– Nu permite comunităților online să ia locul experiențelor sociale în persoană bazate pe interese și hobby-uri comune. Profită de fiecare oportunitate pentru a manifesta un interes autentic pentru ceilalți – acordă atenție experiențelor și perspectivelor lor. Întreabă oamenii din jur despre ce se întâmplă în lumea lor.
– Ceea ce ne ține în echilibru, pe noi oamenii, este inexplicabila grijă pe care o avem unii față de alții și față de noi înșine.
– Încearcă și învață să renunți la timiditate, frici, rușine, sentimente de vinovăție etc.
– Petrece timp în natură. O plimbare liniștită sub cerul albastru poate crea contextul perfect pentru crearea unor noi relații sociale. În plus, plimbările în aer liber transformaă sentimentele de singurătate în sentimente sănătoase de liniște interioară.
Alte formule pentru o viață socială mai bogată:
1. Exersează abilitățile de comunicare eficientă.
2. Utilizează limbajul deschis al corpului și comunicarea non-verbală.
3. Învață să îți gestionezi emoțiile.
4. Împărtășește cu ceilalți gânduri bune, fă-le mai des complimente.
5. Nu te mai compara cu ceilalți.
6. Zâmbește mai des.
7. Prioritizează-ți viața socială.
INTERVIURILE HotNews.ro