De ce Casa Albă nu a sărit în ajutorul Israelului după sancțiunile anunțate în Europa și Canada împotriva coloniilor ilegale din Palestina

Reacția măsurată a Washingtonului reflectă linia delicată pe care administrația Trump o urmează în prezent în ceea ce privește Israelul, scrie Politico.

Interzicerea importurilor din coloniile ilegale israeliene în Cisiordania, anunțată zilele trecute de Marea Britanie, Franța și Canada, și susținută de mai multe state europene, a atras furia Israelului, care a și anunțat imediat o serie de contramăsuri.

Dar în vreme ce ambasadorul SUA în Israel Mike Huckabee a protestat vehement la adresa Londrei, Casa Albă a reacționat temperat.

Președintele Donald Trump a abordat subiectul miercuri doar pentru a spune că analizează situația.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat marți că SUA nu intenționează să impună sancțiuni proprii, dar nu a condamnat acțiunile întreprinse de Marea Britanie și de o serie de alte țări.

El a adăugat chiar că SUA împărtășesc obiectivul aliaților săi de a asigura „stabilitatea” în Cisiordania și de a preveni noi acte de violență în această regiune.

Un oficial al administrației, familiarizat cu politica israeliană, a afirmat că astfel de declarații vagi sunt revelatoare pentru strategia administrației.

„Nu este nevoie să ne implicăm în fiecare dispută dintre aliați. Israelul se poate apăra singur și o va face”, a spus oficialul citat de Politico, sub anonimat.

Washingtonul „stă deoparte”, a adăugat oficialul.

Ce se află în spatele poziției Casei Albe

Politico scrie că decizia reflectă linia delicată pe care administrația Trump o urmează în prezent în ceea ce privește Israelul.

Casa Albă este deschisă la anumite acțiuni care îl împing pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu să se alinieze eforturilor de pace ale lui Trump în regiune. De asemenea, este reticentă în a face orice mișcare care să sugereze o ruptură cu Israelul, care se bucură în continuare de un sprijin semnificativ în cadrul Partidului Republican.

Washingtonul a urmărit din culise cum Marea Britanie, Franța și Canada au mers mai departe cu sancțiunile împotriva coloniilor israeliene, afirmând că vor opri comerțul cu zonele considerate ca fiind ocupate ilegal în conformitate cu dreptul internațional.

Oficialii britanici au și subliniat că au informat SUA cu privire la planurile lor în avans și au lăsat să se înțeleagă că nu au întâmpinat o opoziție semnificativă.

Violențele coloniștilor israelieni

Coloniștii israelieni au intensificat atacurile violente asupra palestinienilor locali din Cisiordania în ultimele săptămâni, atrăgând o condamnare rară atât din partea oficialilor americani, cât și a guvernului israelian.

Guvernul lui Netanyahu a susținut extinderea acestor colonii, inclusiv în așa-numita zonă E1, pe care Israelul se abținuse anterior să o autorizeze, din cauza presiunii internaționale. Colonia israeliană din E1 ar diviza practic teritoriul palestinian în două, eliminând efectiv posibilitatea soluției celor două state.

La prezentarea sancțiunilor, marți, Miliband a declarat că guvernul britanic „este de acord că are loc o epurare etnică a palestinienilor în anumite zone din Cisiordania”, precizând că Marea Britanie intenționează să ia măsuri împotriva companiilor și persoanelor fizice care furnizează servicii în sprijinul extinderii așezărilor.

Declarațiile ambasadorului SUA în Israel nu reflectau politica Statelor Unite

Funcționarul din administrație, familiarizat cu politica față de Israel, a mai afirmat că primele declarații ale ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, prin care condamna planurile Regatului Unit de a impune sancțiuni, nu reflectau politica Statelor Unite.

„Huckabee acționează pe cont propriu în această chestiune. Face asta tot timpul. Acționează pe cont propriu și nu se consultă cu nimeni”, a spus sursa.

Axios a relatat anterior că declarațiile lui Huckabee nu au fost coordonate cu Casa Albă sau cu Departamentul de Stat.

Decizia de a nu se implica în problema sancțiunilor ar putea permite administrației să evite o escaladare riscantă a tensiunilor cu aliații, în timp ce încearcă să atenueze disputele comerciale înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Partidul Republican suferă deja din cauza prețurilor ridicate la energie, în contextul alegerilor din noiembrie. Situația nu se rezolvă pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu se extinde: miercuri, prețurile globale ale petrolului au depășit 100 de dolari pe baril, pentru prima dată în șase săptămâni.

În cele din urmă, imaginea Israelului a avut de suferit atât în rândul republicanilor, cât și al democraților în ultimii ani. Dar administrația Trump se ferește, de asemenea, să-i îndepărteze pe numeroșii alegători republicani care continuă să susțină acest aliat al SUA.