De ce-i mai buna Manescu la transporturi decat Sapunaru, Silaghi sau Fenechiu

Imposibil de stabilit, din perspectiva interesului public, care propunere este mai proasta: Nini Sapunaru sau Ramona Manescu. Nu-i usor sa alegi intre smecheria slefuita a fostului sef de vama si imbatosarea tampa a lupilor tineri. Sapunaru (50) beneficiaza de o reputatie cam proasta, de politician harsit, asociat mereu cu afaceri dubioase, tipice pentru orice sef de vama. Manescu (41) s-a remarcat prin agresivitatea cu care a somat Comisia Europeana, la inceputul anului, sa accepte desfiintarea DNA siridicarea MCV pe justitie, dar si prin stransa legatura de prietenie a sotului, Rares Manescu, cu liderul PNL, Crin Antonescu. Nici Sapunaru, nici Manescu n-au probat in cariera lor ca s-ar zbate in viata de dragul binelui public.

Din acest punct de vedere, ar trebui sa ne fie perfect indiferent ca la transporturi a ajuns in final Manescu, nu Sapunaru. Comentatorii se intrec deja in evaluari: cine a pierdut, cine a castigat din afacerea numirii noului ministru al transporturilor? S-a impus premierul Ponta, care l-a refuzat „pe surse” pe Sapunaru? Mare victorie, ce sa zic. A castigat Antonescu, care a dovedit avansand ambele propuneri ca „nu se lasa”? Eroic. Sau ca l-a executat fara mila pe SRS pe motiv ca a carait pe blog? Dura treaba. I-a zdrobit din nou Basescu pe toti?

Cui dracu ii mai pasa de toate astea? Cel mult politicienilor. Pe noi ar trebui sa ne intereseze cat de potrivit e omul cu un post important din Guvern. Atat si nimic mai mult, restul e balet de doi bani.

In paranteza fie spus, tranporturile inseamna unul dintre cele mai banoase ministere, cu toate amputarile si competentele delegate altora. Tot ce se mai construieste in tara asta sunt drumuri. La transporturi se mai strang, de bine de rau, bani gramada. Tot pe acolo se invart, logic, marii finantatori ai partidelor cu sacose pline cu bani albi sau negri. Important, deci, cine conduce ministerul, mai ales in an electoral.

Instalarea unui personaj ca Manescu la transporturi aduce a Udrea la dezvoltare si turism. Amandoua au ajuns la carma unor ministere banoase avand proptele la varf, cum bine zice colegul Striblea intr-o postare pe Facebook. La instalarea Elenei Udrea la dezvoltare si turism am criticat (vezi aici) lipsa de competenta. Ce experienta are Ramona Manescu in domeniul transporturilor? Habarnista, zero. Dar familia ei isi petrece vacantele cu familia liderului PNL, Crin Antonescu. Asta-i tot ceea ce pare sa conteze. Familiile Manescu si Antonescu merg impreuna, uneori, la Monaco, mici cumparaturi.

Pe scurt: seful PNL, Crin Antonescu imi pare cel mai castigat din toata afacerea. Are un om de incredere pus la un minister banos? Are. Isi asigura astfel o buna gestiune a finantarii campaniei? Evident ca da. Primesc finantatori importanti, ca Dragos Dobrescu, alti membri ai „grupului de la Monaco” cale libera catre contracte generoase? Primesc. Si atunci cum a incasat-o Crin? Unde-i marea victorie a lui Ponta? Foarte probabil ca prima optiune a fost Nini Sapunaru, om de incredere. Dar unde-i tragedia ca in in locul lui si-a pus un om de casa de-a dreptul, un prieten de familie?

Avem vreun motiv sa aplaudam ca, in fine, s-a pus capat „crizei de la transporturi”? Niciunul. Relu Fenechiu a plecat de la minister in urma cu o luna jumate abia cand a primit cinci ani cu executare, liberalii au venit apoi cu Ovidiu Silaghi, scos din joc tot din cauza unor probleme penale. Epopeea numirii unui ministru la transporturi s-a incheiat apoteotic cu Ramona Manescu. Europarlamentarul a iesit in evidenta la Bruxelles cand a somat Comisia sa accepte desfiintarea DNA, ridicarea MCV. S-a mai remarcat prin criticile aspre aduse Comisiei Europene la ultimul raport de tara, pentru care i-a cerut explicatii direct lui Barroso. Deci nu-i pui pe unii pe motiv ca au dosare penale dar alegi unul care a cerut de-a dreptul desfiintarea DNA. Super.

In treacat fie spus, Manescu isi propune, ca obiectiv de europarlamentar, „consolidarea imaginii României ca a 7-a putere din Europa„. Mai realist ar fi, in lumina celor expuse mai sus, sa-si propuna stergerea imaginii Romaniei ca prima putere din Europa formata din ministri condamnati la inchisoare in exercitiul functiunii. Iar daca vrea fonduri europene, ar putea s-o lase mai moale cu desfiintarea DNA si ridicarea MCV.

Inutil sa adaugam ca, in tot acest timp, pe Antonescu si Ponta i-a durut in cot ca tot nu s-a semnat contractul privatizarii CFR Marfa, liderii PSD si PNL fiind putin plecati in vacanta pana mai ieri. Au insistat, in schimb, cu propuneri suspecte la transporturi, pe care le-au aparat pana in panzele albe tipand cu degetul intins catre Traian Basescu.

Acest episod nefericit al guvernarii Ponta-Antonescu-Voiculescu ar putea deveni obiect de studiu la capitolul: cum se conduce o tara impotriva interesului public, cu sfidarea unor reguli minimale de bun simt.

P.S: Poate ar merita mai multa atentie conflictul din interiorul PNL pe nominalizarea unui ministru la transporturi. Toata discutia a fost pe omul cui imparte banii.