Skip to content
Actualitate

De ce iarna care s-a încheiat a fost una neobișnuită în România

Vlad Barză

Iarna care s-a încheiat a fost una ieșită din comun în România, fiindcă – deși au fost și episoade consistente de frig – toate cele trei luni au fost mai calde decât media. „Încălzirea globală nu elimină iarna, dar modifică distribuția extremelor”, scrie fizicianul Bogdan Antonescu, într-o analiză Infoclima.ro.

Iarna din România a adus episoade de frig, însă per total a fost caldă

În România, iarna 2025–2026 a debutat relativ blând, urmată apoi de episoade de iarnă autentică în anumite regiuni, dar la nivel global, toate cele trei luni (decembrie, ianuarie, februarie) s-au numărat printre cele mai calde cinci luni din istoria măsurătorilor pentru luna respectivă. În România, luna decembrie a fost extrem de caldă în comparație cu media ultimilor 30 de ani.

Acest aparent paradox reflectă esența schimbărilor climatice: încălzirea globală nu elimină iarna, dar modifică distribuția extremelor la nivel planetar. Contrastele regionale tot mai accentuate, frig în Europa de Est, inundații în Franța și Spania, caniculă și incendii în emisfera sudică, reprezintă exact tiparul de variabilitate pe care climatologii îl asociază cu o planetă aflată în continuă încălzire, scrie Bogdan Antonescu, expert în fizica atmosferei.

  • Cum au fost cele trei luni de iarnă în România (date ANM)
  • Temperatura medie lunară a aerului pe țară din decembrie 2025 a avut valoarea de 2,9 °C, fiind cu 2,4 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
  • Temperatura medie lunară a aerului pe țară din luna ianuarie 2026 a avut valoarea de -1,8 °C, fiind cu 0,4 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
  • Temperatura medie lunară a aerului pe țară din februarie 2026 a avut valoarea de 1,2 °C, fiind cu 1,2 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).

Iarna 2025-26 în Europa și în lume

Deși iarna 2025–2026 a adus frig local în România, la nivel global s-a numărat printre cele mai calde din istorie. Decembrie, ianuarie și februarie au înregistrat temperaturi peste medie, cu contraste puternice: frig în Europa și căldură extremă în emisfera sudică. Fenomenele extreme (incendii, inundații) evidențiază variabilitatea climatică accentuată. Concluzia: încălzirea globală persistă și amplifică diferențele regionale, fără a elimina episoadele de iarnă.

Decembrie 2025 a fost a cincea cea mai caldă lună decembrie la nivel global din 1850 până în prezent, conform raportului lunar al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S). Temperatura medie globală a fost cu mult peste media perioadei preindustriale, continuând tendința de încălzire din ultimii ani, perioadă în care recordurile de temperatură lunare și anuale au fost depășite în mod repetat.

La nivel european, luna s-a clasat ca a patra cea mai caldă lună decembrie (la egalitate cu decembrie 2011), cu o diferență de +1,99°C față de medie. Cele mai pronunțate anomalii pozitive au fost înregistrate în Norvegia, Suedia și în Islanda, unde ziua de Ajun temperatura înregistrată la o stație meteorologică din estul insulei a fost de 19,8°C, stabilind un record absolut pentru această dată, se mai spune în analiza semnată de Bogdan Antonescu.

Ianuarie 2026 a fost una dintre cele mai calde luni înregistrate la nivel global, cu valuri de frig în emisfera nordică și căldură extremă, incendii și inundații în emisfera sudică. În Europa, temperatura medie a fost de -2,34°C, cu 1,63°C sub media 1991–2020, cel mai rece ianuarie începând cu 2010.

La nivel global, conform raportului Copernicus, februarie 2026 a fost a cincea cea mai caldă lună februarie din istoria măsurătorilor, cu o temperatură medie de 13,26°C, cu 0,5°C peste media 1991–2020 și cu 1,49°C peste nivelul pre-industrial.

La nivel european, februarie 2026 a fost marcat de un contrast puternic între vest și est. Europa de Vest și Peninsula Iberică, inclusiv Franța, Spania, Portugalia și nordul Marocului, au înregistrat temperaturi mult peste medie și precipitații excepționale, Franța raportând un februarie excepțional de ploios. Cauza principală: o serie de „râuri atmosferice” (atmospheric rivers) care au alimentat furtuni succesive care au provocat inundații severe și pagube extinse. În schimb, Scandinavia, Statele Baltice și nord-vestul Rusiei au trecut printr-o lună rece și uscată, cu temperaturi sub medie.

Sursa foto: Dreamstime.com