Sari direct la conținut

De ce noul „Război Rece” nu poate fi oprit și ar putea fi mult mai periculos decât cel vechi

HotNews.ro
Joe Biden si Vladimir Putin, Foto: Mikhail Metzel / TASS / Profimedia Images
Joe Biden si Vladimir Putin, Foto: Mikhail Metzel / TASS / Profimedia Images

Atâta timp cât Putin conduce Rusia, și probabil chiar și după, un nou „Război Rece” ne este pregătit. Și în epoca atacurilor cibernetice, a războiului hibrid și a știrilor false, este probabil să fie mult mai periculos decât vechiul „Război Rece”.

Rareori o „mare putere” a pierdut atât de mult într-un timp atât de scurt ca Rusia: decuplată în mare măsură de economia mondială, în declin economic și social, disprețuită din punct de vedere militar și disprețuită politic de comunitatea internațională pentru războiul său brutal. În acest timp, Occidentul este mai unit decât a fost de decenii, scrie Sigmar Gabriel, fost ministru de externe și președinte al SPD, președintele „Podul Atlanticului”, în Tagesspiegel.

Desigur, într-un război din ce în ce mai sângeros, armata rusă poate doborî apărarea ucraineană. Dar președintele rus nu va mai putea cuceri niciodată populația ucraineană. Forțele sale de ocupație vor întâmpina rezistență armată susținută. Vladimir Putin neagă dreptul țării vecine de a exista – dar sentimentul național ucrainean a devenit mai puternic ca niciodată în lupta împotriva puterii militare ruse.

Beijingul și jocul său dublu

China nu va sprijini militar, cel mai probabil, invadarea Ucrainei de către Rusia și va face tot posibilul pentru a evita să fie lovită de sancțiunile SUA sau UE. Beijingul nu se teme de nimic altceva decât de alte piedici pentru dezvoltarea sa economică.

Pe de altă parte, un lucru este clar: Moscova devine din ce în ce mai dependentă de Beijing – este evident cine este bucătarul și cine este chelnerul. După acest război, „imperiul” lui Putin va fi doar o umbră a lui însuși.

Președintele rus este prea deștept să nu vadă asta. Dar asta nu va face decât să-l facă mai supărat și mai imprevizibil. De aceea nu ne îndreptăm către o pace rapidă sau chiar de durată, ba dimpotrivă.

Și asta pentru că NATO ar trebui să reacționeze la utilizarea armelor neconvenționale sau la atacul asupra convoaielor de aprovizionare ucrainene de pe teritoriul polonez.

Oricât de mult încearcă NATO să nu se implice în războiul direct cu Rusia, a nu răspunde la astfel de niveluri de escaladare ar fi o invitație periculoasă pentru Moscova de a merge mai departe.

Vladimir Putin si Xi Jinping Foto: Agerpres/Xinhua

Nu există întoarcere la vechiul „normal”

Atâta timp cât Putin conduce Rusia, și probabil chiar și după, un nou „Război Rece” ne este pregătit.

Și în epoca atacurilor cibernetice, a războiului hibrid și a știrilor false, este probabil să fie mult mai periculos decât vechiul „Război Rece”. La acea vreme, războaiele fierbinți au fost purtate în afara Europei. Asta e diferit astăzi.

Acest lucru ridică întrebarea: cum vrem să facem față acestei faze de instabilitate, incertitudine și disfuncție în ordinea internațională. E mai ușor de spus decât de făcut. Acum ne vedem catapultati peste noapte in lumea conflictului nemilos de interese.

Articolul 5 din tratatul NATO

SUA și Joe Biden au avertizat clar Moscova că NATO își va apăra cu toată forța partenerii din Alianță dacă soldații ruși ar intra și „câțiva centimetri” în aceste țări. Vorbele au fost dublate de fapte printr-o întărire militară fără precedent a flancului Estic al Alianței, cu trupe și tehnică militară.

Dar un nou război rece pe două fronturi ar însemna cheltuieli militare mult mai mari, o mare incertitudine care împovărează economia globală și o abatere de la obiectivul fundamental al administrației Biden de a reconstrui Statele Unite.

Negocierea cu succes a unui acord durabil asupra Ucrainei, apoi trecerea la negocieri ample, probabil prelungite, privind discuțiile de reducere a armelor convenționale, atât cu Moscova, cât și, în cele din urmă, cu Beijingul, este foarte de dorit, scrie Foreign Policy.

În acest moment, administrația Biden pare mai puțin concentrată pe modelarea unei noi ere decât pe pregătirea pentru o repetare a Războiului Rece sau unul și mai rău, cu Rusia și China ca adversari, amintind de triunghiul strategic al lui Henry Kissinger.

Discutie Joe Biden – Xi Jinping Foto: – / Shutterstock Editorial / Profimedia

Mary Elise Sarotte, un istoric al conflictului SUA-sovietic, care a publicat recent cartea „Not One Inch: America, Russia, and the Making of the Post-Cold War Stalemate”, a spus pentru NBC că este uimită de cât de repede s-a schimbat terenul în o chestiune de zile și vede numeroasele paralele cu Războiul Rece.

„Este oarecum șocant cât de repede s-a întâmplat asta. Acest nou Război Rece s-a declanșat foarte repede”, a spus Sarotte, care este profesor de istorie la Școala de Studii Internaționale Avansate de la Universitatea Johns Hopkins. „Acesta este un punct de fractură major în istorie.”

Având în vedere acțiunile Rusiei, în acest moment ar putea exista puține alternative decât confruntarea și presiunea pusă asupra Moscovei.

O administrație Biden, în mare măsură reactivă, a făcut bine să adune o coaliție aliată. Dar a urmări o înfrângere totală a Rusiei nu ar duce neapărat la nimic mai mult decât un conflict înghețat între Occident și Rusia.

În sine, aceasta nu se apropie de amploarea primului Război Rece. Rusia este o putere restrânsă care reprezintă mai puțin de 2% din PIB-ul global. (Chiar și până în 1990, când Occidentul l-a depășit cu mult, blocul sovietic deținea 9% din PIB-ul global.)

Armata rusă, cândva lăudată și temută, s-a împotmolit total și face victime în masă în Ucraina, o țară mult mai mică decît ea. Adăugați totuși China și imaginea arată foarte diferită.

Pârghiile Chinei

Spre deosebire de Războiul Rece, Moscova nu se poate baza pe un bloc mare de țări din tabăra sa sau pe o ideologie comunistă care a avut rezonanță pentru mulți din întreaga lume care au văzut-o ca o alternativă atractivă la capitalism sau colonialism.

China este un factor cheie de fluctuație cu un potențial de pârghie asupra Rusiei. Până acum, China a încercat să reconcilieze ireconciliabilul – parteneriatul său strategic cu Rusia, așa-numitele sale principii de suveranitate și neamestec în treburile interne ale altora și interesele sale economice în Statele Unite și Uniunea Europeană, cu aproximativ 3 trilioane de dolari în active în euro și dolari.

A adoptat un fel de neutralitate pro-rusă care este nesustenabilă, iar elita Partidului Comunist Chinez dezbate probabil dacă Rusia, care cu doar câteva săptămâni în urmă era un atu strategic, a devenit o datorie în creștere.

China este la o răscruce de drumuri. Fie se va distanța de Rusia și va reduce sprijinul economic, fie se va înclina spre Moscova și va sfida sancțiunile. Statele Unite trebuie să stimuleze China spre primul punct de vedere.

Ca și în Războiul Rece, țările sunt forțate să aleagă părți într-o ciocnire pe care președintele Joe Biden și liderii europeni o descriu drept o luptă între democrație și autoritarism, între ordinea bazată pe reguli instituită după al Doilea Război Mondial și „legea junglei” unde puterea face dreptate, potrivit NBC.

„Orice națiune care acceptă agresiunea brută a Rusiei împotriva Ucrainei va fi pătată de această asociere”, a spus Biden în discursul său privind starea Uniunii.

Când vine vorba de a trata cu Rusia, imaginea este mai complicată. Cu siguranță, Rusia trebuie să-și retragă toate trupele cât mai curând posibil. Dar asta lasă o mulțime de întrebări în aer.

Razboi in Ucraina Foto: Armata ucraineana

Dacă Rusia nu pleacă din Ucraina?

Putin, dacă supraviețuiește, sau o conducere post-Putin s-ar împăca cu Occidentul sau ar urmări pur și simplu un alt război cu Ucraina sau cu alții, mai ales dacă nu a existat un acord Rusia-Ucraina-NATO cu privire la statutul Ucrainei?

Mulți din Ucraina și Occident vor dori ca țara să adere în continuare la NATO, chiar dacă există o promisiune de neutralitate.

Elefantul din cameră: raporturile de securitate NATO-Rusia

Orice pace durabilă ar necesita noi aranjamente de securitate și înțelegeri între Statele Unite și NATO și Rusia și Ucraina. Acesta este elefantul din cameră.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat de înțeles că ar putea accepta un anumit tip de neutralitate.

Dacă da, ar anula NATO Declarația de la București din 2008 care oferea Ucrainei și Georgiei o posibilă aderare? Ce ar aștepta în contrapartidă Statele Unite și aliații săi de la Putin?

Dacă vrem să evităm o consecință de tip Versailles, interesele rusești nu pot fi respinse atât de ușor.

Volodimir Zelenski (Colaj Profimedia Images / Zuma Press / AFP)

Ar dori Statele Unite o alianță nucleară la granița sa?

Pentru a construi o pace mai permanentă, trebuie să existe o anumită empatie strategică. Fixarea unui tampon între Rusia și forțele ostile – în acest caz, NATO – este veche, nu doar o înfățișare recentă a paranoiei lui Putin. Un alt conducător rus va avea aproape sigur preocupări similare.

Asta nu înseamnă să acceptăm aceste preocupări ca fiind automat legitime sau justificate – dar ele trebuie luate în considerare, potrivit lui Mathew Burrows și Robert A. Manning de la Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate al Consiliului Atlantic.

Înainte ca Statele Unite să se împiedice într-un dublu război rece, administrația Biden trebuie să profite în mod proactiv de oportunitățile oferite de acest conflict oribil.

Mocirla în care se află Putin rezultată din greșelile sale de calcul oferă Statelor Unite și aliaților săi o pârghie pentru a concepe o pace durabilă înainte de a trece un Rubicon în care Rusia aduce Kievul în cenuşă și folosește arme nucleare tactice pentru a opri proviziile militare ale NATO pentru Ucraina.

Explorarea unei rezoluții de pace care să salveze aparențele pentru Putin este în interesul SUA, UE, al Ucrainei și al Rusiei, tot atât de satisfăcătoare pe cât ar fi colapsul lui Putin.

Surse: Tagesspiegel, Foreign Policy, NBC

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro