De ce nu mai intră urșii în hibernare la venirea iernii – câteva explicații de la specialiști
Știrea că un urs a umblat marți pe stăzile din Brașov, printre mașini, a făcut ocolul internetului. Întâmplarea a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât fiecare dintre noi am învățat la școală că iarna urșii intră în hibernare. Viața în apropierea orașelor și a omului se pare însă că a schimbat obiceiurile unor exemplare, astfel încât aceștia nu mai hibernează fiindcă găsesc hrană tot anul.
Câțiva specialiști contactați de HotNews.ro explică situația.
Cristian Papp, specialist WWF România pe carnivore mari: ”Urșii intră în hibernare în principal din cauza frigului și din lipsa hranei, dar dacă au o cantitate suficient de mare de hrană la dispoziție, hibernarea poate fi mai scurtă sau să nu se întâmple deloc. De aceea, vedem în zona Brașovului sau în zona Băilor Tușnad urși care nu hibernează deloc, pentru că au ce să mânânce. Din păcate, nu sunt doar câteva cazuri izolate, se întâmplă tot mai frecvent asta pentru că i-am învățat pe urși că există hrană disponibilă în apropierea localităților, fiindcă nu există o gestionare corespunzătoare a deșeurilor organice. Dacă nu gestionăm corect deșeurile, vom vedea tot mai mulți urși în sate, orașe și vor fi contacte cu oamenii. În plus, în ultimii ani au crescut cazurile de urși care vin în oraș, fiindcă s-a practicat o hrănire complementară atât de intensă. În ultimii 10 ani, interesul a fost să se mențină pe o anumită suprafață un număr cât mai mare de urși, ca să scadă costurile gestionării acestor urși. Unul dintre rolurile pe care le-au avut asociațiile de vânătoare a fost de a atrage ursul din zonele muntoase, în zone mai joase. Hrănirea complementară a urșilor s-a practicat pe o scară foarte mare și foarte aproape de localități, motiv pentru care urșii s-au obișnuit cu prezența omului, au asociat omul cu sursa de hrană și astfel mulți se apropie foarte mult de oameni și de localități. Mai sunt și alte cauze, de exemplu deranjul în habitatul ursului, ceea ce a dus la o redistribuire a urșilor până se liniștesc lucrurile în habitat. În anumite zone a scăzut și hrana naturală a ursului, acele fructe de pădure care sunt culese masiv toamna. În același timp, să nu uităm că în ultima vreme nu au fost temperaturi atât de scăzute, motiv pentru o parte a urșilor s-a retras să hiberneze, o alta nu”.
Mihai Pop, reprezentantul Asociației Carnivore Mari: ”Urșii intră în hibernare în anumite condiții: când stratul de zăpadă este suficient de gros, când resursa de hrană este insuficientă, când raportul zi/noapte se schimbă. Sunt anumiți factori care declanșează instinctul de a se retrage în bârlog. În plus, sunt exemplare pentru care hibernarea înseamnă un somn de iarnă. Ursul poate să doarmă 3-4 luni, dacă iarna este foarte grea, sau poate să doarmă o lună și restul perioadei să fie activ. În jurul Brașovului probabil există resursă de hrană disponibilă, pe la gunoi, hrănitori artificiale, în curțile omului, și atunci animalul are de unde să-și extragă energia pe perioada iernii, de ce ar mai intra în hibernare. Noi nu am lucrat pe zona Brașovului, dar în zonele unde am lucrat noi, nu am observat să fie un număr mai mare de urși care hibernează. Ce am monitorizat noi, urșii au intrat la somnul de iarnă, au ieșit, iar au intrat, în funcție de vreme, de hrană. Urșii din zona Brașovului, Tușnad, cel mai probabil sunt exemplare care nu mai intră la somn fiindcă mănâncă din oraș. Dar nu putem spune că este un fenomen valabil pentru toată România”.