De ce nu se mai fac filme mari în România precum Cold Mountain sau Killing Eve. Incursiune într-o industrie care ne-ar putea aduce sute de milioane de euro pe an
Producții de film și televiziune care ar fi putut aduce în România aproape 300 de milioane de dolari, în 2020, sunt pe cale să plece ori au ales deja alte țări din regiune pentru că o schemă de stimulente financiare destinată producătorilor străini de filme și seriale TV este blocată la un departament de la Ministerul Economiei.
Alianța Producătorilor de Film din România (APF), fondată de șapte companii și care reunește peste 30 de companii de producție românești printre care și prestatoare de servicii specializate pentru marile case și studiouri internaționale de filme reproșează statului nu doar că nu a deblocat încă schema de ajutor pe 2020 dar și că nu a achitat sume ce trebuiau plătite cineaștilor pentru producții finalizate până la sfârșitul lui 2019.
Ce este și cum funcționează schema de ajutor de stat pentru cinematografie, în România
- Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice este o schemă de tip ”cash rebate”: casa de producție străină cheltuie bani în România, folosind ca parteneri de producție firme românești, iar după terminarea producției acestea pot cere statului român, o parte din bani înapoi;
- Producătorii unui film sau serial străin – cum e seria pentru adolescenți Alex Ryder, de pildă -, pot recupera, în mod normal, până la 35 de cenți pentru fiecare dolar (35%) pe care îl cheltuie ca să producă filmul/seria sau părți din acestea în România;
- Dacă un anumit număr de pagini din scenariu este explicit scris pentru locuri din România, producătorul poate recupera 45 de cenți la fiecare dolar cheltuit (45%)
- Schema de ajutor, adică cum și câți bani recuperează studioul/casa de producție prin turnarea filmului într-o anumită țară, este – de regulă – unul din motivele principale pentru care producătorul alege să filmeze în țara respectivă;
- Dacă decide să filmeze în România, studioul străină își alege ca parteneri firme de producție din România, pentru că acestea pot accesa schema de ajutor de stat;
- În România, schema de ajutor pentru cinematografie a fost anunțată prima dată în 2018, printr-o Hotărâre de Guvern, cu un buget multianual propus pe 3 ani;
- Bugetul promis inițial: echivalentul a aproximativ 150 de milioane de euro, adică 50 de milioane de euro pe an (2018, 2019, 2020);
- 50 de milioane de euro pe an pot atrage, în România, cheltuieli de producție cinematografică de cel puțin 100 de milioane de euro
- În primii 2 ani schema de ajutor pentru cinematografie a fost gestionată de Comisia Națională de Prognoză;
- Din ianuarie 2020 schema a fost mutată la Ministerul Economiei iar fondurile sunt prevăzute prin bugetul acestui minister;
- Profesioniștii de film din România așteaptau sesiunea din 2020 a schemei de ajutor ca să poată planifica producțiile în cooperare cu studiourile și casele de producție străine.
Filme și seriale care s-au produs în România
Companiile românești au colaborat până acum cu companii de producție și studiouri internaționale pentru filme sau seriale TV precum:
- Voyagers (Lionsgate),
- Washington (History Channel),
- Impulse ep 204 (NBC),
- Violence Of Action (Thunder Road),
- Dragonheart Vengeance (Universal),
- A Christmas Prince: The Royal Baby (Netflix),
- Christmas in Rome (Hallmark),
- La Vita Promessa 2 (Rai),
- Doorman (Double Dutch ),
- Dampyr (Eagle Pictures),
- Alex Ryder (Sony Pictures),
- Parquet (Reason 8 Films),
- Killing Eve (BBC America).
Scenă din serialul Killing Eve, difuzat de HBO (foto: APF)
The Asset (Millenium Films), regizat de Martin Campbell (James Bond – Golden Eye, Casino Royale) este cea mai mare producție realizată în România, pe baza schemei cash rebate, potrivit Alianței Producătorilor de Film (APF) din România.
Cold Mountain a fost prima producție cinematografică de anvergură realizată în România, un film scris și regizat de Anthony Minghella.
Cold Mountain, din 2003, s-a filmat cu un an mai devreme în apropiere de Râșnov-Brașov, pe platouri de filmare care au adus în localitate 600.000 de dolari, potrivit relatărilor AFP, de la acel moment.
Alte secvențe din Cold Mountain s-au turnat la o fermă amenajată la Potigrafu, în apropiere de București. A fost prima dată când actori de Oscar precumNicole Kidman, Renée Zellweger sau Jude Law descopereau România; pe de altă parte studiouri internaționale de producție începeau să experimenteze colaborarea cu profesioniștii industriei de film din România.
Unde s-a blocat schema de ajutor pentru cinematografie și cu ce efecte
Alianța Producătorilor de Film spune că blocajul a apărut după ce schema s-a mutat de la Comisia Națională de Prognoză – gestionarul din anii 2018, 2019 -, la Ministerul Economiei unde a fost preluată de Serviciul Marketing și Reprezentare Externă de la Direcția Marketing și Dezvoltare Turistică.
Industria, spune APF, avea deja 2 probleme la începutul anului 2020:
-pe de o parte, aprobarea cererilor de plată și transferul banilor de la stat către producători, pentru producțiile de film deja încheiate;
-pe de altă parte, aștepta de la Ministerul Economiei anunțul privind deschiderea sesiunii 2020, ca să știe și să comunice partenerilor din casele de producție străine ce bani sunt disponibili și în ce condiții.
Mutarea programului de la o instituție la alta a întârziat tot lanțul procedurilor birocratice și, din luna martie 2020, s-a suprapus, nefericit pentru producătorii români, cu restricțiile impuse de pandemie.
După șase luni de zile, după telefoane, scrisori, întâlniri, nu știu ce ar mai trebui să facem, spun nemulțumiți și îngrijorați președinta Alianței Producătorilor de Film, Iuliana Tarnovețchi și directorul executiv Alex Trăilă, într-un interviu acordat publicațiilor Hotnews.ro și StartupCafe.ro.
Nemulțumiți pentru că statul nu și-a onorat obligațiile pentru producții de film din anii trecuți, îngrijjorați pentru că, susțin reprezentanții APF, producții care ar fi putut putea aduce în Romania, în 2020, aproape 300 de milioane de euro, încep deja să se îndrepte către concurența din regiune.
Adică alte destinații de filmare din țări vecine precum Ungaria, Cehia, Serbia care, spun reprezentanții APF, și-au anunțat din vreme intențiile pentru 2020.
Cold Mountain, scena de la filmări, din Romania (foto: APF)
„Străinii care vin aici iubesc cu desăvârșire locul acesta”
Iuliana Tarnovețchi, am văzut cum e gândită schema de ajutor; pe ce bază dă statul român banii?
Iuliana: Banii se dau înapoi după ce se termină producția în România și toți banii au fost deja cheltuiti aici pe baza unui audit extern, audit extern care se face de auditori atestați care trebuie validați conform unor experiențe și acreditări pe care trebuie să le aibă.
Acest audit se depune, este o chestie care evident că are în spate analitice, are facturi, contracte, rapoarte…
Auditul reflectă unu la unu cum au fost cheltuiții banii astfel încât Statul roân să înțeleagă și să facă plata.
Ministerul Economiei are dreptul să ceară clarificări, ori ministerul, prin departamentul care se ocupă de această schemă de stimulente care ne transmite invariabil același răspuns: „Eu nu știu să citesc audit, nu e de competența mea..” sau ”..nu avem oameni, suntem funcționari publici și noi facem totul conform legii”.
Din păcate, ei în acest moment sunt în afara legii cu foarte multe termene încălcate.
Când au spus că nu se pricep?
Iuliana: Cei din serviciul de specialitate care administrează schema. Timp de șase luni de zile, după telefoane, scrisori, întâlniri, nu știu, iar noi la rândul nostru nu știu ce ar mai trebui să facem.
Așadar, noi vorbim acum despre proiecte, cereri de plată care au fost depuse pentru producții care au fost făcute în perioada 2018-2019.
Iuliana: Au mai fost dosare de audit care au fost depuse la începutul acestui an și care și ele urmează să fie analizate. Acum nu mai are cine să le analizeze că ei nu au încredere în comisia de film (o comisie de experți în cinematografie de la nivelul Ministerului) și nu au încredere nici în ei.
Pentru mine, în toată această experiență pe care toți am avut-o cu Ministerul Economiei, lucrurile sunt foarte clare: nu i-au înțeles potențialul, au tratat-o cu suspiciune, au lăsat-o pe mâna unor oameni care, ok, nu au competențe, dar nici nu-și doresc cu adevărat să le capete.
Unde este această comisie de film?
Iuliana: Este la turism în momentul acesta. Toată schema este la turism, în mâna domnului secretar de stat Răzvan Pîrjol, și plasată la Serviciul Marketing și Reprezentare Externă din cadrul Direcției Marketing și Dezvoltare Turistică.
Alex: Motivul pentru care a ajuns la turism este probabil datorat și faptului că există componenta de promovare de țară. Un proiect poate să ia 45% dacă promovează țara în mod explicit.
Iuliana: Această mutare are un sens pe care noi l-am înțeles la momentul respectiv. Ne-am gândit că din toate ministerele, la momentul acela, poate economia cu turismul sunt cele care trebuie să înțeleagă mai bine acest tip de investiție.
Pentru că până la urmă este o investiție: vin, cheltuiesc și statul returnează o parte din cheltuieli, la final, în baza unui audit. Totul după ce s-au cheltuit banii și la distanța de cel puțin 1 an de zile, de la momentul începerii producției în România.
La momentul efectuarii plății, banii sunt în economia României, deja, de mult timp (în transport, servicii diverse, salarii, drepturi de autor, hoteluri, restaurante, etc).
Dar cum se apreciază promovarea țării prin producția de filme străine?
Alex: Cel puțin 60 de pagini ale filmului (n.r. – din scenariu) trebuie să se întâmple în România.
Dar asta nu înseamnă că tu filmezi în România într-un apartament, ci că acțiunea aia se întâmplă efectiv în România, că se văd monumente emblematice, se menționează prin vocea personajelor etc
Există totuși vreo cerere aprobată de plată?
Iuliana: Trebui să fac un pas în afara alianței și să spun că singura cerere aprobată este pe un proiect produs de compania mea, „Alex Rider” se numește, făcut de Sony Pictures UK și care în momentul acesta rulează pe Amazon.
A fost o cerere, a fost aprobată, a trecut prin audit, am trecut prin tot procesul. N-au înțeles niște lucruri, ne-au cerut clarificări, le-am dat tot ce au avut nevoie au înțeles și au plătit.
Despre ce sumă este vorba?
Aproape 500 de mii de euro. Dar sunt proiecte care s-au filmat în România anul trecut cu bugete mult mai mari și care au venit exclusiv pentru „cash rebate”.
Putem să dăm câteva exemple?
Filmele „Voyagers”, „Washington”, The Royal Baby și altele. De exemplu „Violence of Action” și „The Asset” au bugete foarte mari și sunt făcute cu actori mari: Colin Farrell, Samuel L. Jackson.
Deci să înțelegem că toate aceste filme au fost produse în România.
Iuliana: Sunt șapte, opt companii care au produs toate filmele acestea. Sunt și companii mai mici, dar foarte importante, pentru că filmele independente au un răsunet fantastic și pe tine, [ca prestator de servicii], te interesează ca, dincolo de banii atrași si cheltuiți în România, să te promovezi în spatele acestor proiecte și să atragi altele și mai mari
INTERVIURILE HotNews.ro