De ce protesteaza taximetristii: Despre problemele taximetriei din Bucuresti si solutii
Sa gasesti un taxi in Bucuresti este o adevarata aventura. Daca iesi „in strada”, in mod aproape inevitabil taximetristul te intreaba unde mergi si daca nu ii convine, refuza cursa, pe motiv ca se retrage in alta zona. Sunt si cazuri in care se cere din start o suma mai mare decat pretul normal al cursei, fara sa porneasca aparatul de taxat, in special in weekend si noaptea, in zona centrala a orasului. Multi bucuresteni apeleaza la Uber, dar si aici e o problema: Uber nu are licenta de transport, asa cum cere legea, ceea ce ii face pe taximetristi sa acuze compania de evaziune fiscala si sa ceara interzicerea ei.
Inapoi la conditiile taximetriei: Daca faci comanda pe aplicatiile mobile sunt zile in care cauti si 20 de minute un taxi si nu gasesti nimic. Daca totusi reusesti sa gasesti o masina, sunt dese cazurile in care conditiile de calatorie sunt inadecvate: masina veche, mirosuri grele, sofer nepoliticos, lipsa de bon fiscal.
Situatia este atat de rea incat ajungi sa te simti norocos daca ai gasit rapid un taxi, masina este curata, iar soferul este civilizat, ceea ce ar trebui sa fie de fapt normal intr-un oras capitala europeana.
Povestea asta mi s-a intamplat mie de zeci de ori, cunoscutilor mei, sunt zeci de astfel de intamplari postate pe Facebook.
Companiile de taxi dau vina pentru aceasta situatie pe lista reglementarilor, pe tariful foarte mic si „pirateria de pe piata”, acuzand in special platforma Uber.
Sute de taximetristi din Confederatia Operatorilor si Transportatorilor Autorizati din Romania (COTAR) protesteaza miercuri in fata sediului Guvernului cerand rezolvarea acestor probleme.
„Pe 10 martie, domnul ministru al Transporturilor, Razvan Cuc, ne-a promis ca va promova OUG pentru modificarea a doua articole din Legea 38/2003, in asa fel incat activitatea neautorizata de transport sa fie sanctionata, iar aplicatiile de tip UBER sa fie obligate sa se autorizeze, astfel incat sa functioneze legal, daca vor sa-si desfasoare activitataea in Romania. Cat timp exista o legislatie clara, nu este posibil ca unii transportatori sa se supuna legilor si altii sa functioneze sfidand aceeasi legislatie, fara a fi sanctionati”, au aratat reprezentantii COTAR.
Lucrurile insa sunt nuantate si vina impartita intre autoritati si proprietarii companiilor de taxi.
Majoritatea companiilor de taxi functioneaza cu tariful minimal, 1,4 lei/km, insa il pot majora fara problema pana la 3,5 lei/km. Nu fac acest lucru deoarece se tem ca isi vor pierde clientii deoarece concurenta nu va majora si ea preturile; atunci, cer Primariei Capitalei sa majoreze ea tariful minimal.
In mod clar, tariful este mic pentru un oras cu puterea economica a Bucurestiului si poate fi majorat la 2 lei, asa cum cer taximetristii, insa atunci ceea ce ofera clientilor trebuie sa fie pe masura.
Aceasta situatie care treneaza de cel putin 5 ani a dus la scaderea numarului de masini si lipsa de atractivitate pentru taximetristii profesionisti. Astfel s-a ajuns ca multe masini sa fie vechi, murdare, multi soferi de taxi sa fie dezinteresati de practicarea corectat a meseriei.
Numarul de taximetre autorizate in Bucuresti a scazut in ultimii 5 ani de la circa 10.200 la 7.000 in 2016, la o populatie de peste 2,1 milioane de locuitori.
In ceea ce priveste refuzarea cursei, vechimea masinii, curatenia, comportamentul taximetristilor, aceste lucruri sunt reglementate prin lege si prinj actualul regulament de taxi, insa nu sunt intotdeauna respectate.
In urma cu cateva luni, primarul Gabriela Firea promitea ca va face ordine in acest domeniu, insa nu s-a intamplat nimic.
„E imperios necesar sa venim cat mai rapid cu solutii concrete pentru ca transportul in regim de taxi sa se desfasoare la cele mai inalte standarde de calitate si siguranta, in Capitala. Solicit directiilor de specialitate din cadrul Primariei ca, in cel mult 30 de zile, sa analizeze propunerile venite din partea operatorilor si sa armonizeze noile prevederi ale regulamentului cu legislatia de specialitate actuala, astfel incat atat cetatenii care utilizeaza serviciile de taxi, cat si cei care presteaza sa fie multumiti. Astfel, politistii locali impreuna cu Politia Rutiera vor face controale, atat la intrarile si iesirile din Capitala, cat si in zonele aglomerate”, a declarat primarul Firea in februarie 2017.
Nici proprietarii companiilor de taxi nu sunt foarte interesati sa se schimbe ceva fiindca depinde in primul rand de ei sa-si faca ordine in propria gradina: sa ofere masini bune si curate, sa angajeze soferi profi, sa iiu sanctioneze pe taximetristii care au un comportament inadecvat. Acest lucru s-a indreptat impotriva lor, iar faptul ca tot mai multi bucuresteni folosesc Uber este o consecinta a serviciilor proate oferite de companiile de taximetrie.
O alta problema este legata de taximetristii din Ilfov care vin in Bucuresti. Legal, acestea au voie sa vina in Bucuresti doar ca sa aduca clientii din Ilfov, insa realitatea ne arata ca de multe ori raman in Capitala si iau clienti. Se estimeaza ca ar fi circa 3.000 de taximetre din Ilfov care vin In Bucuresti. Consiliul general al Municipiului Bucuresti trebuia sa semneze un protocol cu Judetul Ilfov ca taximetristii ilfoveni sa isi poata desfasura activitea in Capitala, insa acest lucru nu s-a intamplat. Daca este prins ca stationeaza in statia de taxi, soferul este sanctionat contraventional fiindca asta inseamna o permanentizare si o incalcare a legii, spun reprezentantii Politiei Capitalei, insa Bucurestiul este plin de taxiuri din Ilfov.
La randul sau Uber respinge acuzatiile ca serviciile oferite de ei sunt „o activitate neautorizata, nelegala si care incalca legea taximetriei”. Cei de la Uber au spus in mai multe randuri ca atat compania, cat si soferii, platesc taxe si impozite. Compania mai spune ca, din tariful unei curse, intre 75 si 80% ramane la soferul-partener, care colaboreaza cu Uber printr-un PFA sau SRL.
Ce obligatii au taximetristii fata de clienti?
Potrivit Legii taximetriei, principalele obligatii ale taximetristilor fata de clienti sunt:
– sa aiba tinuta corespunzatoare, un comportament civilizat si preventiv in relatia cu clientul, respectand conduita de buna practica, conform prevederilor Standardului ocupational al taximetristului;
– sa nu refuze clientul in efectuarea unei curse in interiorul localitatii si sa respecte solicitarile legale ale acestuia;
– sa opreasca pe traseu la semnul clientului, cand se afla in pozitia de operare „Liber”, cu exceptia cazului cand se deplaseaza sa preia un client la comanda dispecerului sau cand conditiile de trafic nu permit aceasta manevra;
– sa elibereze bonul clientului la finalul cursei, pe baza caruia va incasa contravaloarea prestatiei efectuate;
– sa nu pretinda ca plata pentru prestatia efectuata decat suma prevazuta pe bonul client;
– sa nu angajeze transportul unui client aflat in stare avansata de ebrietate;
– sa transporte clientul la destinatie pe traseul optim sau pe traseul solicitat ori convenit cu acesta;
– sa transporte bagajele clientilor, in cazul transportului de persoane, in limitele spatiului destinat pentru acestea, fara perceperea de tarife suplimentare;
– sa nu transporte clienti pe bancheta din fata decat in cazul in care ii atentioneaza in prealabil ca au obligatia sa poarte centura de siguranta;
– sa nu fumeze si sa nu utilizeze mijloacele audio/video fara acordul clientului.
Pentru aceste incalcari ale legii, amenda este intre 200 si 500 lei.
In plus, este interzisa efectuarea unui transport in regim de taxi cu aparatul de taxat defect, cu lampa taxi scoasa din functiune sau fara a elibera bonul la finalul cursei. Pe langa amenzi, se dispun si masuri administrative privind retinerea, suspendarea, retragerea sau anularea, dupa caz, a unor autorizatii, copii conforme, atestate profesionale sau contracte.
Institutiile care pot verifica respectarea legii taximetriei sunt: Politia Rutiera, administratia locala, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organele fiscale locale si judetene, organele de specialitate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, precum si din unitatile sale teritoriale, Autoritatea Rutiera Romana – ARR, prin reprezentantele teritoriale, Biroul Roman de Metrologie Legala, Regia Autonoma „Registrul Auto Roman”. Controlul in trafic se poate face doar impreuna cu Politia Rutiera.