De unde e blocajul?
Într-un răspuns la întrebările HotNews, Nuclearelectrica precizează că blocajul provine de la neasumarea partenerului american a riscurilor pentru un proiect de tip FOAK (First-Of-A-Kind – primul de acest tip), unde nu există un istoric de operare comercială. România a cerut ca plata pentru ultimele 5 module să se facă doar după ce primul reactor devine complet funcțional, condiție comercială care nu a fost agreată de partenerul american până în prezent.
În opinia reprezentanților companiei, „NuScale nu a refuzat sa accepte mecanismul de 1+5 module, însă modul efectiv de implementare, negocieri comerciale, nu a fost agreat de ambele părți”.
Care este garanția
Managementul Nuclearelectrica refuză, în răspunsul către HotNews, termenul de „eșec” și susține că noile demersuri reprezintă „o recalibrare strategică”.
Directorul Cosmin Ghiță afirmă că fondurile publice acordate sub formă de împrumut sunt protejate prin garanții imobiliare. La Doicești s-au cheltuit peste 240 milioane de dolari, mare parte din bani pe studii.
Garanția imobiliară este dată de un teren cumpărat cu 24 de milioane de euro de la firma Nova Power and Gas de către compania de proiect RoPower, din care fac parte, în mod egal, Nuclearelectrica și Nova Power and Gas.
Ce spune studiul de fezabilitate
Proiectul de la Doicești, evaluat la circa 7 miliarde de euro într-o primă fază, prevede realizarea a 6 module, cu capacitate totală 462 MW, fiind dezvoltat în parteneriat cu firma americană NuScale.
Proiectul, lansat în septembrie 2022, se află într-un punct critic ca urmare a nerespectării condițiilor asociate Deciziei Finale de Investiție (FID), aprobate în februarie 2026, care aveau termen de implementare luna iunie 2026.
Studiul de Fezabilitate făcut până acum recomandă fie achiziția primului modul de către compania de proiect RoPower Nuclear și plata celorlalte cinci doar după ce primul devine complet operațional, fie achiziția tuturor celor 6 module cu obligația NuScale de a rambursa integral costurile dacă primul modul nu funcționează conform proiectului.
De ce proiectul de la Doicești nu este declarat oficial un eșec?
Nuclearelectrica pretinde că tehnologia americană rămâne în picioare ca scenariu de lucru, însă blocajul actual a forțat o deschidere a pieței către competitori, pentru a proteja interesele economice ale României.
„La acest moment, nu exista niciun element concret în baza căruia proiectul NuScale de la Doicești sa poată fi declarat un eșec. Faptul ca pe ordinea de zi a ședinței de Adunare Generala Ordinara a Acționarilor figurează punctul privind aprobarea inițierii unor demersuri de evaluare a oportunității privind actualizarea Strategiei de Implementare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici (SMR) nu poate si nu trebuie să conducă la o astfel de concluzie”, a transmis Nuclearectrica prin răspunsul pentru redacție semnat de directorul general Cosmin Ghiță.
Cum vor fi recuperate sutele de milioane de dolari?
Până în prezent, s-au alocat 240 de milioane de dolari pentru studii și pentru achiziția amplasamentului. Finanțarea a fost asigurată majoritar de Nuclearelectrica sub formă de împrumuturi către compania de proiect RoPower Nuclear (deținută 50-50% cu firma privată Nova Power and Gas).
În contextul în care premierul demis, Ilie Bolojan, a acuzat public că statul riscă să rămână doar cu „un teren și niște hârtii”, HotNews a întrebat Nuclearelectrica cum își va recupera banii dacă proiectul este abandonat definitiv?
Nuclearelectrica a indicat faptul că împrumuturile sunt securizate prin ipoteci deținute direct asupra terenului și documentelor tehnice. „Există prevăzute mecanisme clare de recuperare a fondurilor acordate cu titlu de împrumut, acestea reprezentând o uzanță comercială în astfel de creditări”.
Compania spune că are argumentul documentației
„Chiar dacă contribuția financiară a SNN în acest proiect a fost, până la acest moment, substanțial mai mare decât investițiile Nova Power and Gas, totuși, nu trebuie uitat nici faptul că, în contrapartidă cu această contribuție, SNN deține drepturi (ipoteci mobiliare și imobiliară, asupra amplasamentului) asupra tuturor livrabilelor aferente proiectului și asupra amplasamentului”, spune Nuclearelectrica.
„Practic, întreaga documentație aferentă proiectului de până la acest moment este în favoarea SNN, ca și garanție pentru creditul acordat, la fel și pentru amplasamentul Doicești”, afirmă compania publică
Pe ce s-au dus cele 240 de milioane de dolari?
Nuclearelectrica declară că liniile de credit acordate către RoPower nu au fost trase în totalitate: „Din suma acordată cu titlu de împrumut către RoPower Nuclear mai sunt disponibile fonduri, aceasta nu a fost utilizată integral”.
Structura procentuală a plăților efectuate prin din octombrie 2022 până în aprilie 2026 arată că cea mai mare parte a sumelor a fost direcționată către studii de securitate nucleară și licențiere, Potrivit RoPower Nuclear:
- 58,9% – Studii de mediu și activități în domeniul nuclear;
- 14,1% – Licența de tehnologie achiziționată de la NuScale;
- 11,4% – Achiziția amplasamentului complex de la Doicești (fosta termocentrală ecologizată, stația de evacuare putere de 110kV reabilitată, baraj și clădiri);
- 5,4% – Management de proiect;
- 2,6% – Studiu de fezabilitate;
- 2,4% – Salarii nete ale echipei;
- 2,2% – Cheltuieli administrative și operaționale;
- 1,0% – Evaluări independente în baza normelor CNCAN.
Se iau în calcul alte tehnologii pe același teren
Decizia finală aparține Ministerului Energiei, care deține pachetul majoritar în Nuclearelectrica. „Dezvoltarea proiectului, cu respectarea etapelor, depinde de poziționarea acționarilor in perioada următoare”, a mai explicat Nuclearelectrica.
Reprezentanții companiei au refuzat să anticipeze votul din 15 iulie 2026, însă au spun că o eventuală aprobare a strategiei alternative va însemna analizarea altor tehnologii. Chiar dacă intenționează să analizeze și alte tehnologii, Nuclearelectrica o consideră în continuare viabilă pe cea a NuScale.
„Reevaluarea Strategiei de dezvoltare si implementare a Proiectului SMR nu implică eliminarea scenariului curent de lucru, ci reprezintă efectiv un benchmarking de tehnologii și scenarii multiple în baza dezvoltărilor tehnologice recente, pentru a sta la baza unui proces decizional informat care să conducă la soluția cea mai avantajoasă pentru România […] Cooperarea cu NuScale continuă să fie parte a acestui proces, cu obiectivul atingerii unui consens asupra condițiilor comerciale”.
Nuclarelectrica a precizat că este vizată extinderea analizei „asupra altor tehnologii SMR şi/sau a altor capacități de producție de energie electrică, pe amplasamentul actual şi/sau pe amplasamente noi (dacă se decide dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte similare)”.
Controversele de la Doicești
Premierul demis, Ilie Bolojan, a criticat public, în mai multe rânduri, sumele cheltuite de Nuclearelectrica, arătând că s-au plătit deja 240 de milioane de dolari doar pentru un teren și studii de fezabilitate.
„Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a declarat Ilie Bolojan.
Alte 600 de milioane de dolari urmau să fie cheltuite pe studii suplimentare în următorul an, ducând totalul la 900 de milioane de dolari, în timp ce valoarea totală necesară pentru realizarea investiției se ridică la 7 miliarde de dolari, fonduri care nu sunt încă identificate. Suma se adaugă obligațiilor strategice de peste 3 miliarde de euro pentru Unitatea 1 și celor peste 7 miliarde de euro estimate pentru viitoarele Unități 3 și 4 de la Cernavodă.
În plus, au existat și controverse legate de achiziția terenului de către RoPower Nuclear SA, compania de proiect deținută 50% de SNN și 50% de compania privată Nova Power and Gas.
Nova Power and Gas cumpărase terenul de la Doicești în 2021, cu doar câteva luni înainte de lansarea oficială a proiectului național.
În vara anului trecut, firma privată a vândut acest teren către RoPower Nuclear la prețul de 24 de milioane de euro, de patru ori mai mult decât valoarea sa de achiziție. Terenul a reprezentat aportul Nova Power and Gas la proiect, aceasta păstrându-și cota de 50% din acțiuni, deși Nuclearelectrica este entitatea care asigură finanțările de sute de milioane de euro sub formă de împrumuturi către compania de proiect, potrivit unor dezvăluiri ale HotNews.
